Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru,Viaţa medicală.

  Pornind de la un sfat, aparent neutru, al dlui acad. dr. Ion Emil Bruckner – tatăl ex-ministrului Bruckner – şi de la păţaniile (doar câteva) tânărului doctor Justin Diaconu, care a „beneficiat“ de contactul cu „talpa ţării“ în comuna Mărgineni, lângă Scorniceşti (unde a lucrat între 7 noiembrie 1962 şi 15 februarie 1964), m-am străduit să arăt celor care ne citesc şi o altă faţă a încercărilor de care au parte medicii. Un om care s-a luptat cu parşivele boli dermato-venerice şi cu incredibile carenţe în educaţia sanitară şi a făcut din asta un crez al vieţii lui aduce la vedere întâmplări care pot interesa deopotrivă şi pe medici, dar şi pe cercetătorii ştiinţelor sociale. Puţini au curajul şi înţelepciunea de a pătrunde dincolo de aparenţe. O să dau aşadar la o parte perspectiva idilică asupra lumii româneşti de atunci şi să-l las – şi să-l ajut – pe dl prof. dr. Dumitru Justin C. Diaconu să povestească „pe limba lui“. Ca să ajungem astfel ceva mai aproape de esenţa condiţiilor în care s-au plămădit (se plămădesc) ori s-au stricat (se strică) medicii. Şi odată cu ei, lumea medicală.

   În perioada 7–8 iunie 2010 s-a desfăşurat la Cluj-Napoca Simpozionul Naţional de Medicină Şcolară. Acest eveniment a reunit pentru prima dată medicii coordonatori ai cabinetelor de medicină şcolară şi universitară din majoritatea judeţelor ţării. Au fost abordate teme precum: comportamentele cu risc pentru sănătate la elevi, probleme de malnutriţie la adolescenţi, elemente de vaccinologie în practica medicului şcolar şi problemele medicinii şcolare în contextul descentralizării sistemului sanitar. (...)

   Săptămâna trecută, Cord Blood Center, a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă, o premieră medicală în domeniul „family banking-ului“: întâia grefă de sânge placentar de la noi din ţară. De ce este importantă recoltarea sângelui placentar, cum se procedează, când poate fi folosit, cât costă, ce este şi cum funcţionează banca şi laboratorul Cord Blood Center (CBC). Iată întrebări la care au dat răspuns doamnele dr. Florentina Vlădăreanu, de la Institutul de Hematologie Transfuzională şi dr. Ana Maria Mocan, director medical CBC, precum şi domnii dr. Sergiu Habago, director regional pentru Europa Centrală şi Balcani şi dr. Tudor Panu, director general CBC. (...)

   „Diabetul în Europa şi România“, „Diabetul zaharat – o plagă“, „Dieta mediteraneană în diabetul zaharat de tip 2“ sunt câteva titluri ale Caleidoscopului medical, rubrică realizată de dl dr. Valentin Nădăşan, din numărul 6/iunie a.c. al revistei VIAŢĂ+SĂNĂTATE. Poate că nu este totul (aşa cum am scris în titlu) despre diabet, însă cele mai multe materiale din cuprinsul publicaţiei abordează subiectul; va fi cu atât mai interesant pentru cititori să-şi completeze cunoştinţele despre această boală endrocrină, recunoscută ca fiind una dintre cele mai frecvente pe plan mondial şi, doar arătând că se cheltuie sute de miliarde de dolari (de exemplu în 2007 peste 232) în întreaga lume pentru prevenirea şi tratamentul diabetului, ar fi de ajuns pentru a afirma gravitatea lui. (...)

Printre cărţi cu vârstă apreciabilă intrate de-acum în istorie, a putut fi depistată recent o carte masivă de aproape 400 de pagini, apărută la Editura Aesculap din Bucureşti, intitulată ANUARUL MEDICAL AL ROMĂNIEI. 1938. Prima publicaţie de acest fel care a văzut lumina tiparului pe plaiurile mioritice. După cum se precizează în „Cuvânt înainte“, „Editorii şi întocmitorii acestui Anuar au credinţa pe care o socotim îndreptăţită că au împlinit un gol de mult simţit în publicistică de specialitate. Într-adevăr, legăturile dintre marele public de o parte şi lumea medicală de alta, apoi dintre acestea din urmă şi casele furnizoare, precum şi farmaciile care se pun în slujba sănătăţii publice s-au arătat anevoioase. Anuarul Medical îşi are tocmai această menire: aceea de a înlesni aceste legături şi, fireşte, a le întări totodată. Deocamdată ne îngăduim să ne mărturisim credinţa că pe acest tărâm… am pus o piatră de temelie“. (...)

   Colegiul Medicilor din România a remis o adresă Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate prin care îşi manifestă indignarea faţă de faptul că în forma finală a metodologiei privind implementarea noului preţ de referinţă pentru medicamente, numele său este asociat cu un act normativ care aduce lezare intereselor pacienţilor şi autonomiei profesionale a medicului. (...)

   Pentru că titlul acestui articol poate fi uşor contrariant, trebuie să mărturisesc că pornisem cu ceva elan să scriu strict în spiritul ce bântuie, din când în când, această rubrică, despre o nouă viziune asupra etimologiei. Evident, ilustrată cu triumfalul marş corect politic al americanismelor medicale şi înfrângerea mai cumplită decât la Waterloo a franţuzismelor, cel puţin aşa cred (fără să cerceteze) mulţi. Francezii au lansat recent, totuşi, trei fumigene: două dicţionare şi o declaraţie de amor (cuprinsă într-o carte). Voi reveni, pentru că subiectul e interesant. (...)

    Un eveniment cultural cu totul remarcabil s-a desfăşurat marţi, 22 iunie a.c., cu participarea extraordinară a Orchestrei Medicilor „Dr. Ermil Nichifor“, din Bucureşti.

    Banca Naţională a României (BNR), care a împlinit de curând 130 de ani – data de naştere exactă fiind 29 aprilie 1880, atestată prin publicarea în Monitorul Oficial a unui Decret Domnesc semnat de Principele Carol I – a hotărât, la aniversarea din această primăvară, deschiderea Zilelor Culturale ale BNR, manifestare cu o periodicitate cvasilunară. De data aceasta, invitată a fost Orchestra Medicilor (dirijor – Iosif Ion Prunner, concertmaestru – prof. dr. Mircea Penescu), care a oferit unei asistenţe selecte un program cuprinzând: Două dansuri româneşti din Transilvania (din suita Codex Caioni) de Doru Popovici, Divertismentul nr. 136 în Re major pentru orchestră de coarde de Wolfgang Amadeus Mozart, Elegie şi vals din Serenada pentru orchestră de coarde, de Piotri Ilici Ceaikovski, Polka Pizzicato de Johann Strauss şi Eine Kleine Lachmusik de Wolfgang Schröder. (...)

de specialişti, nu îşi găseşte justificarea, fiind, cel puţin pentru România, de-a dreptul necorespunzătoare. Se pune întrebarea firească: cine să formeze aceşti specialişti? Deoarece abolvenţii şcolilor de stomatologie din UE, în general, şi a celei româneşti, în special, sunt capabili să îndeplinească oricând rolul de medic de familie. Oricum, aceste afirmaţii au vizat, în principal, aspectul concurenţial dintre şcoala românească, reprezentată de universităţile acreditate şi cele din UE. (...)

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

 

   Dl Cseke Attila, ministrul sănătăţii, a aprobat la 7 iunie a.c. raportul de control al comisiei care a realizat o anchetă la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, în cazul băiatului care a decedat în urma unei fracturi de antebraţ. În acest caz, comisia de control a MS a făcut o verificare atât din punct de vedere organizatoric şi administrativ, cât şi din cel al exercitării actului medical. (...)

 

   Odată cu acceptarea de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii a includerii acestei maladii în rândul bolilor cronice, au fost iniţiate tot mai multe programe în domeniu. Unul dintre ele a fost lansat la 9 iunie a.c. de către Fundaţia „Romanian Children’s Appeal“ prin proiectul: „Calitate în serviciile medicale“, implementat în parteneriat cu Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. V. Babeş“ Bucureşti (care a şi găzduit evenimentul), direcţiile de sănătate publică ale judeţelor Brăila, Călăraşi, Giurgiu şi Galaţi. (...)