Ultima apariţie din 2021 a revistei Memoria (nr. 4) debutează cu eseul semnat de prof. dr. Nicolae M. Constantinescu – „Istoria unei sintagme criminale: dușman al poporului”.
E util să se reamintească cititorilor revistei MEDICINA MODERNĂ despre afectarea neurologică din artrita reumatoidă, boală inflamatorie sistemică, având multiple manifestări extraarticulare. Acest lucru e săvârşit în numărul 9/2010 al publicaţiei profesionale a CMMB de către dr. Cristina Hobeanu, conf. dr. Gabriela Udrea şi dr. Viorica Cusmin, prima şi a treia autoare fiind medici rezidenţi, în Neurologie şi, respectiv, în Reumatologie. Dezastrele neurologice se produc atât la nivelul sistemului nervos central, cât şi la cel periferic, sinovita reumatoidă şi panusul pot comprima sau invada structurile adiacente – inclusiv măduva spinării şi nervii periferici – ducând la mielopatie, radiculopatie şi neuropatii de compresiune, iar vasculita reumatoidă poate cauza ischemie, infarctizare sau sângerare şi apariţia de atacuri ischemice tranzitorii, AVC, tetraplegie sau parapareză. (...)
REVISTA MEDICO-CHIRURGICALĂ a Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi nu este o revistă aşa cum acest substantiv feminin desemnează în mod obişnuit, ci o adevărată carte. Cel mai recent număr (1) din volumul 114: ianuarie–martie 2010 are puţin peste 300 de pagini şi un cuprins bogat, repartizat pe următoarele secţiuni – Medicină internă-Pediatrie; Chirurgie; Ştiinţe fundamentale; Medicină preventivă-Laborator; Medicină dentară; Farmacie; Bioinginerie medicală; Din Istoria medicinii ieşene, precedate de un Editorial (Miracolul febrei tifoide, semnat C. Oană, Elena Duca). (...)
Emit două afirmaţii lipsite de originalitate, paradoxal banale tocmai prin notorietatea lor: judeţul Gorj este un teritoriu dintre cele mai hărăzite de Dumnezeu cu frumuseţi naturale, cu tradiţii etnoculturale, iar dintre oamenii drepţi, chipeşi şi harnici ai locului, mulţi – foarte mulţi – au înnobilat cu numele lor ştiinţa şi cultura României. Iar dintre aceştia, medici cu drept de a fi înscrişi în paginile Istoriei medicinii naţionale. Ceea ce explică întreprinderea justificată dar deloc uşoară a dnilor prof. Vasile Bobocescu, prof. dr. Emanoil Ceauşu, şef de lucrări col.(r) dr. Constantin Bălăeţ, dr. Grigore Gr. Lupescu, colaborator, dna dr. Corina Bobocescu, la redactarea cărţii: PERSONALITĂŢI GORJENE ÎN MEDICINĂ DE-A LUNGUL ISTORIEI – vol. I: Înaintaşii – precursorii (Editura Etna, Bucureşti, 2010). (...)
Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.