La
26 septembrie a.c., la New York, în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor
Unite, a fost prezentat primul raport iERG – Grupul independent de analiză al
experţilor al secretarului general al Naţiunilor Unite cu privire la informarea
şi responsabilitatea pentru sănătatea femeilor şi copiilor – intitulat „Fiecare femeie, fiecare copil, de la
angajament la acţiune“. Raportul a concluzionat că, deşi reducerea mortalităţii
materne şi infantile din ultimul deceniu a fost impresionantă în unele ţări,
milioane de femei şi copii încă mor anual din cauze prevenibile. La conferinţa
de presă prilejuită de eveniment au vorbit dr. Margaret Chan, director general
OMS, vicepreşedinte al Comisiei de responsabilitate, Hamadoun I. Touré,
secretar general ITU (International
Telecommunication Union), vicepreşedinte al Comisiei de responsabilitate,
prof. dr. Richard Horton, redactor-şef al revistei The Lancet, copreşedinte
iERG, Joy Phumaphi, copreşedinte iERG.
Iată
câteva date-cheie ale raportului: există semnale îngrijorătoare că angajamentele
financiare naţionale şi ale donatorilor pentru sănătatea femeilor şi copiilor
sunt în scădere; distribuţia angajamentelor către ţările cu cele mai mari
poveri de mortalitate materno-infantilă sunt deranjant de neuniforme, relevând
inechităţi adânci în îngrijirile de sănătate; printre copii, cauzele de deces
majore prevenibile şi încă neglijate sunt concentrate în perioada de nou-născut
(3,1 milioane de decese).
Un
număr substanţial de decese prevenibile se produc şi în perioada postnatală (1,1
milioane – prin pneumonie, 0,75 milioane prin diaree, 0,56 milioane – prin
malarie). Declinul mortalităţii materne scade foarte puţin faţă de cât ar
trebui pentru atingerea punctului 5 din obiectivele de dezvoltare ale
mileniului. Situaţia dificilă a adolescentelor este acută: una din opt naşteri în
ţările cu venituri mici este la fete cu vârsta de 15–19 ani, în Africa
subsahariană, fetele de această vârstă fac un sfert din avorturile periculoase;
regiunea cu cele mai mari rate de mortalitate a femeilor şi copiilor este
Africa subsahariană. Continentul african trebuie să devină o prioritate majoră
de politică globală pentru toţi partenerii. Bolile netransmisibile sunt o
ameninţare în creştere.
Comisia
pentru informare şi responsabilitate a făcut trei recomandări importante pentru
ţările cu cea mai mare povară de mortalitate la femei şi copii – în legătură cu
monitorizarea, lucrul cu partenerii de dezvoltare şi cu supravegherea naţională
a progresului.
Alte
220 de angajamente au fost luate la iniţiativa secretarului general al Naţiunilor
Unite privind sănătatea femeilor şi copiilor, dar documentul nu a putut preciza
ce impact au acestea în prezent. Absenţa dovezilor fiabile şi a rezultatelor de
la donatori, agenţii şi sectorul privat reflectă un eşec serios al
responsabilităţii partenerilor.
Sunt
câteva obstacole foarte importante şi încă neglijate în calea reducerii
mortalităţii prevenibile a femeilor şi copiilor. Multe din aceste bariere sunt
legate de punctele slabe din sistemele sanitare naţionale, conducere politică
inadecvată la nivel înalt, finanţare insuficientă, guvernare naţională slabă,
lipsa profesioniştilor în domeniul sanitar şi variaţii inacceptabile ale asigurării
intervenţiilor salvatoare de vieţi. Raportul a identificat arii suplimentare ce
rămân marginalizate sistematic în strategiile de reducere a mortalităţii
femeilor şi copiilor: subnutriţia, lipsa de atenţie la nevoile adolescenţilor,
discriminare de gen, investiţii inadecvate în serviciile pentru avorturi sigure
etc.
Documentul
cuprinde şase recomandări pentru îmbunătăţirea responsabilităţii şi
accelerarea progresului privind sănătatea femeii şi copilului: consolidarea
cadrului global de guvernare pentru sănătatea femeilor şi copiilor; conceperea
unui cadru global de investiţii în domeniu; conturarea mai clară a priorităţilor
strategice specifice naţionale pentru implementarea strategiei globale şi
testarea mecanismelor inovative pentru furnizarea acestor priorităţi;
accelerarea asimilării şi evaluării tehnologiilor eHealth şi mHealth; întărirea
instrumentelor drepturilor omului şi a cadrelor pentru dobândirea unei sănătăţi
şi a responsabilităţii mai bune pentru femei şi copii; extinderea
angajamentului şi a capacităţii de evaluare a iniţiativelor pentru sănătatea
femeilor şi copiilor.