Substantivul de gen feminin – onomatopée – a fost împrumutat în franceză (1585, Thevenet) din latina populară – onomatopoeia –, provenit la rândul său din greaca târzie onomatpoiia, cu sensul „crearea de cuvinte“, în particular „crearea de cuvinte prin imitarea sunetelor“. Un cuvânt format având ca un prim element onomato, derivat din onoma, -atos – nume. După Alain Rey, onoma conţine rădăcina indoeuropeană a numelui, cel mai apropiat corespondent al său fiind armenianul amen. Latinescul nomen – nume este înrudit, dar relaţia pare obscură. Elementul secund al onomatopoiia este grec. poiia – creaţie, derivat din verbul poiein – a face, a fabrica, a crea. În engleză, Douglas Harper, în dicţionarul său, confirmă aceeaşi etimologie, cu atestarea cuvântului onomatopoeia în 1577. (...) ">
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe