Aproape 30% dintre copiii de vârstă școlară pot suferi de durere abdominală funcţională. Această suferinţă reală generează absenteism școlar și îngrijorarea părinţilor, care suprasolicită sistemele de sănătate. Pentru a veni în ajutor, Societatea Europeană de Gastroenterologie Pediatrică a lansat o campanie de conștientizare, simultan, în 18 ţări. 

        Potrivit criteriilor Roma IV, durerea abdominală funcţională este durerea care nu are un substrat patologic, este episodică sau continuă și durează minimum patru zile pe lună, timp de cel puţin două luni. Apare de obicei la copiii cu vârsta cuprinsă între 4 și 18 ani. Durerea abdominală funcţională include – dar nu se limitează la – durerile asociate menstruaţiei și durerile provocate de alimentaţie. Poate fi declanșată de stres ori de anxietate și poate fi însoţită de greaţă, ameţeală și oboseală. În investigarea durerii abdominale, medicul poate solicita analiza probelor de scaun sau de sânge, pentru a exclude alte probleme gastrointestinale. 

        Proiectul demarat de Societatea Europeană de Gastroenterologie Pediatrică (ESPGHAN) este implementat în România în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF) și cu Societatea Română de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriţie Pediatrică (SRGHNP). Numeroși medici, precum și reprezentanţi ai autorităţilor și ai presei au participat la evenimentul de lansare a campaniei.

        „Durerea abdominală funcţională reprezintă cauza a 50% dintre prezentările pediatrice la medicul de familie. Cam 10-20% dintre durerile abdominale la copii au cauze organice. Multe sunt de cauză psiho-afectivă, vorbim și de anxietatea copilului. Să nu uităm însă că există și multe parazitoze – astfel că putem vedea doar vârful aisbergului, acel abdomen cronic dureros”, a transmis cu acest prilej dr. Valeria Herdea, președinta Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate și medic de familie cu profil Pediatrie.

Jurnalul copilului, posibil ajutor 

        „Primul pe care îl sună de cele mai multe ori părintele este medicul de familie. (...) Cred că cea mai bună abordare este să ascultăm, apoi să evaluăm copilul și, excluzând diverse [posibile] cauze, patologii, să ajungem să spunem că da, putem vorbi despre o durere abdominală funcţională”, a subliniat și dr. Claudia-Felicia Pop, vicepreședinte AREPMF. După cum a amintit medicul, un instrument util în evaluarea celui mic poate fi păstrarea unui jurnal în care părintele să noteze atunci când apare durerea. 

        După cum a punctat dr. Corina Pienar, gastroenterolog pediatru, mulţi părinţi nu au încredere în diagnosticul de durere abdominală funcţională și apelează la multiple investigaţii inutile. Asta și pentru că, așa cum a spus conf. dr. Alina Stănescu-Popp, medic cu aceeași supraspecializare, „orice fel de reclamaţie recurentă din partea copilului generează îngrijorare. În această campanie se dorește învăţarea unor semne de alarmă pentru a înclina balanţa înspre o serie de investigaţii – mai multe sau mai puţine. (...) Cred că este foarte important ca acești medici, gastroenterologii pediatri, să păstreze legătura cu medicul din medicina primară”.

               Dr. Raluca Ghionaru, președinta AREPMF, a schiţat un traseu al pacientului copil cu durere abdominală. Acesta începe la medicul de familie, care adresează întrebări legate de stilul de viaţă al copilului, de caracteristicile durerii. El informează părintele în legătură cu semnele și simptomele de alarmă care ar trebui să-l readucă în cabinet. 

               Cu acest prilej, Nicoleta Pauliuc, membru în Comisia pentru Sănătate și președinte al Comisiei pentru Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din cadrul Senatului, a anunţat că, alături de profesorul Streinu-Cercel și de dr. Nelu Tătaru, a depus un proiect de lege privind Terapia durerii. Acesta include formarea profesioniștilor în domeniu.

Mesaje-cheie

        Materialele campaniei de conștientizare sunt produse de ESPGHAN și traduse pentru toate cele 18 ţări. Ele se adresează profesioniștilor din Sănătate, părinţilor, dar și copiilor, cei din urmă având la dispoziţie o serie de benzi desenate care prezintă povestea unor personaje.

        Deși nu are în spate o patologie, durerea abdominală funcţională este reală și ignorarea relatărilor copilului privind simptomele poate înrăutăţi lucrurile. Aceste dureri pot fi supărătoare, copiii cu dureri abdominale funcţionale se pot simţi triști și dezamăgiţi de faptul că lipsesc de la diverse activităţi. Acest lucru poate crea un cerc vicios. Ajutarea copiilor să păstreze o perspectivă pozitivă poate face o mare diferenţă. 

        Părintele trebuie să se adreseze medicului, dacă cel mic dezvoltă agravarea intensităţii durerii abdominale, febră, pierdere a apetitului sau durere la urinare.

Se rezolvă de obicei de la sine

        Durerea abdominală funcţională se rezolvă de obicei în timp, astfel încât scopul tratamentului este de a atenua simptomele și de a ajuta copiii să se întoarcă la viaţa lor de zi cu zi. Identificarea factorilor declanșatori specifici ai durerii poate fi de ajutor. Câteva lucruri pe care le puteţi face pentru a contribui la gestionarea simptomelor sunt:

• Activitate: încurajaţi copilul să continue activităţile normale, cum ar fi să meargă la școală, să facă sport și să petreacă timp cu familia și prietenii. Activităţile îi pot distrage atenţia de la durere și îi pot ușura simptomele, iar exerciţiile fizice îi pot îmbunătăţi funcţia intestinului și nivelul de stres.
• Somn: somnul slab poate agrava simptomele. Dacă somnul este o problemă pentru copilul dumneavoastră, încercaţi să-l ajutaţi să-și îmbunătăţească tiparele de somn.
• Dieta: o dietă echilibrată și hidratarea vor promova un intestin mai sănătos și vor contribui la starea de bine. 
• Reasigurare și sprijin: ar putea fi benefic să discutaţi cu copilul despre factorii de stres și să dezvoltaţi strategii de gestionare a acestora, precum și să îl asiguraţi că durerea nu are o cauză gravă și că este temporară. 
• Sănătatea mintală: în cazul în care copilul dv. suferă de anxietate sau depresie, va fi important să primiţi ajutor. Luaţi în calcul apelarea la un psihoterapeut.

Acest parteneriat între SRGHNP și AREPMF caută să sublinieze o dată în plus importanţa și impactul acestei afecţiuni. (Ș.l. dr. Alexandru Pîrvan, președinte SRGHNP)