Ars Medici

Durerea incidentală şi puseul dureros

de Dr. Cristina TĂRNICERU - nov. 14 2014

Managementul afecţiunilor neoplazice în cadrul îngrijirilor paliative prezintă un progres remarcabil în ultimii ani, ceea ce duce la creşterea prevalenţei simptomelor – în special a durerii. Aceasta rezultă, probabil, dintr-o diagnosticare mai corectă a durerii ca urmare a instrumentelor şi protocoalelor de diagnostic şi tratament disponibile.

Durerea rămâne în continuare o provocare în cadrul managementului pacienţilor cu cancer. Studii şi publicaţii recente demonstrează că durerea severă reprezintă o problemă de sănătate publică. Durerea persistentă are un impact important asupra calităţii vieţii la pacienţii cu boli neoplazice. Astfel, 67% din ei descriu durerea ca un factor stresant, 36% – ca un aspect neplăcut al bolii neoplazice, iar 32% spun că durerea este atât de neplăcută încât îşi doresc să moară ca să nu o mai simtă (1).

Durerea poate fi de mai multe tipuri, în funcţie de etiologie, de severitate sau de mecanismul fiziopatologic: după durată – acută, cronică, incidentală; după mecanismul fiziopatologic – nociceptivă, somatică, viscerală, neuropatică, centrală, periferică, simpatică, psihogenă; după etiologie – cauzată de cancer, de terapie, de boală (nu cancer), fără legătură cu cancerul sau tratamentul (2–4). În toate lucrările de specialitate, durerea în puseu (breakthrough pain) şi durerea incidentală se regăsesc în tipurile de clasificări folosite.

Educaţie şi dezvoltare

Protocoale clinice pentru îngrijiri paliative: o nouă ediţie este disponibilă în format tipărit, contra unei donaţii de 40 de lei, la sediul Centrului de studii pentru medicină paliativă (Braşov, str. Piatra Mare nr. 101); mai multe informaţii la tel.: 0268.513.598.

Cursurile online de îngrijiri paliative sunt recomandate medicilor care doresc să aprofundeze subiecte ca managementul durerii, comunicarea unui diagnostic de boală gravă, starea terminală în îngrijiri paliative. În prezent sunt disponibile zece cursuri, din care patru creditate EMC de Colegiul Medicilor din România. Absolvenţii primesc diplome eliberate de Hospice „Casa Speranţei“. Înscrierile se fac online: www.studiipaliative.ro

Începând cu decembrie 2014, o nouă serie de profesionişti din serviciile de paliaţie vor putea aplica pentru Cursul de leadership al European Palliative Care Academy (EUPCA) 2015–2017. Programul este structurat pe parcursul a cinci săptămâni (din septembrie 2015 până în mai 2017). Detalii: www.eupca.eu

Tinerii profesionişti din sănătate implicaţi în cercetare în îngrijiri paliative pot aplica, până la 30 noiembrie 2014, pentru Early Researcher Award 2015. Detalii: www.eapc-2015.org/Early_Researcher_Award.html

Termenul breakthrough pain apare pentru prima dată în literatura medicală în 1984, în monografia intitulată „Cancer Pain“, publicată de Ministerul Sănătăţii din Canada, prima definiţie fiind dată de Portenoy şi Hagen în anul 1990 – descrisă ca o durere care creşte în intensitate, o exarcerbare care apare pe un fond de durere cronică controlată de tratamentul opioid (3, 5, 6). Aceasta reprezintă o adevărată provocare, dată fiind natura sa impredictibilă şi nevoia unei intervenţii rapide în ceea ce priveşte atitudinea terapeutică. Pe de altă parte, durerea incidentală prezintă o oarecare predictibilitate şi cele mai multe studii o asociază cu mişcarea.

Există un consens în ceea ce priveşte definirea durerii în puseu – exarcerbarea tranzitorie a durerii care apare pe un fond de durere cronică controlată de tratamentul opioid (3, 5, 7–15). Diferenţe s-au constatat în ceea ce priveşte clasificarea ei. Astfel, s-au distins următoarele tipuri: durere incidentală – cu triggeri: mişcarea, tusea, deglutiţia, voma, defecaţia; durere idiopatică/spontană – nu se asociază cu activităţi specifice; durerea de sfârşit de doză (5). Zampi şi colab. clasifică durerea în puseu astfel: durere incidentală predictibilă; durere incidentală nepredictibilă; durere idiopatică; durere procedurală – legată de intervenţii terapeutice (8). În această clasificare nu este inclusă durerea de sfârşit de doză, ea fiind frecvent legată de subdozajul tratamentului opioid de fond (3). O concluzie unitară care s-a desprins, de asemenea, din aceste studii a fost că nu se poate vorbi de durere în puseu fără tratamentul corect la ore fixe al durerii de fond. De asemenea, pentru a putea vorbi de breakthrough pain, trebuie ca aceasta să survină pe un fond de durere bazală tratată cu opioide, să aibă intensitate medie/mare şi durată variabilă, între 10 şi 60 de minute, dar cu o medie de 30–40 de minute şi cu intensitatea maximă de o durată între 3 şi 15 minute (3, 5, 16).

Studiile de metaanaliză şi cele de revizie, prospective şi mai ales randomizate s-au axat pe tratamentul puseelor dureroase, fiind luate în considerare atât măsuri farmacologice, cât şi nonfarmacologice. Dintre măsurile farmacologice – administrarea opioidelor cu durată scurtă de acţiune reprezintă un standard. Administrarea fentanilului (sublingual, per os, spray) pentru controlul durerii în puseu este o opţiune terapeutică actuală.

Concluzii. Durerea incidentală/în puseu este în continuare frecvent întâlnită la pacienţii cu cancer, fiind o provocare pentru echipa de îngrijiri paliative. Este necesar un consens pe viitor în ceea ce priveşte definirea şi clasificarea acestui tip de durere.

Rubrică realizată de Hospice „Casa Speranţei“(www.hospice.ro), promotor al îngrijirii paliative în România din 1992, centru de excelenţă în Europa de Est şi unul dintre modelele recunoscute la nivel global de servicii şi educaţie în paliaţie.

Coordonator: conf. dr. Daniela Moşoiu (Universitatea „Transilvania“ din Braşov, director educaţie şi dezvoltare Hospice „Casa Speranţei“)

Notă autor:

1. Breivik H et al. Cancer-related pain: a pan-European survey of prevalence, treatment, and patient attitudes. Ann Oncol. 2009 Aug;20(8):1420-33

2. Davies AN. The management of breakthrough cancer pain. Br J Nurs. 2011 Jul 15-28;20(13):803-4, 806-7

3. Margarit C et al. Breakthrough cancer pain – still a challenge. J Pain Res. 2012;5:559-66

4. Woodruff R. Durerea în cancer, Editura Phoenix, 2002, Braşov

5. Rudowska J. Management of breakthrough pain due to cancer. Contemp Oncol (Pozn). 2012;16(6):498-501

6. Prommer E, Ficek B. Fentanyl transmucosal tablets: current status in the management of cancer-related breakthrough pain. Patient Prefer Adherence. 2012;6:465-75

7. Darwish M et al. Fentanyl buccal tablet for the treatment of breakthrough pain: pharmacokinetics of buccal mucosa delivery and clinical efficacy. Perspect Medicin Chem. 2010 Jun 4;4:11-21

8. Zampi M et al. Breakthrough pain: the importance of baseline analgesic regimen with opioids. Transl Med UniSa, 2012 Apr 30;3:62-6

9. Smith H. A comprehensive review of rapid-onset opioids for breakthrough pain. CNS Drugs. 2012 Jun 1; 26(6):509-35

10. Prommer E, Ficek B. Fentanyl transmucosal tablets: current status in the management of cancer-related breakthrough pain. Patient Prefer Adherence. 2012; 6:465-75

11. Taylor DR. Single-dose fentanyl sublingual spray for breakthrough cancer pain. Clin Pharmacol. 2013 Jul 24; 5:131-41

12. Mercadante S et al. Episodic (breakthrough) pain: consensus conference of an expert working group of the European Association for Palliative Care. Cancer. 2002 Feb 1;94(3):832-9

13. Schneider G, Voltza R, Gaertner J. Cancer Pain Management and Bone Metastases: An Update for the Clinician. Breast Care (Basel). 2012 Apr 7(2):113-20

14. Mishra S et al. Breakthrough cancer pain: review of prevalence, characteristics and management. Indian J Palliat Care. 2009 Jan;15(1):14-8

15. Schmidt BL et al. Mechanisms of cancer pain. Mol interv. 2010 Jun;10(3):164-78.

16. Davies A et al. Multi-centre European study of breakthrough cancer pain: pain characteristics and patient perceptions of current and potential management strategies. Eur J Pain. 2011 Aug;15(7):756-63

Actualizarea recomandărilor GINA asupra managementului astmului sever și dificil de tratat

Paradoxul obezităţii: bolile cardiace

Clasificarea anchilozelor la copii și potenţiale indicaţii pentru neoacetabuloplastia cefaloobturatorie (2)

Clasificarea anchilozelor la copii și potenţiale indicaţii pentru neoacetabuloplastia cefaloobturatorie (1)

Cardioprotecţia la pacientul oncologic (2)

Cardioprotecţia la pacientul oncologic (1)

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

Tipărit + digital – 249 de lei
Digital – 169 lei

Abonare (digital) Abonare (print+digital)

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Durerea incidentală şi puseul dureros

Din aceeași categorie