În
România sunt în acest moment 11.000 de medici de familie,
organizați sub formă de cabinete medicale private. Restricțiile
impuse de sistem împiedică medicii de familie să își desfășoare
activitatea conform standardelor internaționale. Dr.
Sandra Alexiu este
medic primar cu specializarea medicină de familie, vicepreședinta
Societății Naționale de Medicina Familiei și membră a grupului
de vaccinologie din cadrul acesteia. Am discutat cu dânsa câteva
probleme actuale ale sistemului sanitar. Deficitul
de personal medical, absența fondurilor, lipsa unei strategii
naționale de sănătate pe termen lung, viabilă și funcțională,
birocrația, legile controversate, absența unor raportări corecte
privind incidența și prevalența bolilor cronice sunt doar câteva
dintre problemele unui sistem care îngreunează actul medical.
– Care
sunt principalele probleme ale medicinii de familie?
– O problemă
extrem de gravă ar fi lipsa personalului. Există numeroase
localități din România care nu beneficiază de asistență
medicală, pentru că nu au medic de familie. La nivelul consiliilor
locale, nu se investește pentru aducerea medicilor în anumite
localități din mediul rural și crearea anumitor facilități. O
altă problemă foarte gravă care nu a fost rezolvată în medicina
de familie este concediul. Medicul de familie nu este bugetar și,
prin urmare, nu are concediu precum ceilalți salariați. Astfel,
când medicul de familie hotărăște să plece în concediu trebuie
să își găsească un înlocuitor. Având în vedere deficitul de
personal medical, este destul de greu să găsești un înlocuitor.
Am colegi care nu au plecat în concediu de ani de zile din cauza
deficitului de personal.
Dezechilibru
în cifre
– În
ultima perioadă s-a încercat reformarea sistemului medical. Cum
priviți dumneavoastră, ca medic de familie, aceste modificări?
– Datorită
organizării medicilor de familie în cabinete private, toate
modificările de venituri care au fost adoptate de un an și jumătate
nu includ și specializarea noastră. În general, creșterile de
salariu și indexările s-au referit la medicii bugetari, care
reprezintă cel mult o treime din medicii din România. Restul de
două treimi nu sunt deloc atinși de aceste măriri, ceea ce a dus
la discrepanțe și la discriminări masive între cele două
categorii de medici. În aceste condiții, corect ar fi să existe un
echilibru între medicii care practică în sistemul privat și
medicii bugetari.
– Care
sunt restricțiile impuse de
sistem medicilor de familie?
– Medicina de familie este,
teoretic, baza sistemului și aici ar trebui să fie filtrul cel mai
important unde se oprește patologia uzuală. Dincolo de medicina
primară trec cazurile care ajung la ambulatoriul de specialitate, la
internare sau la centrele de excelență. Patologia obișnuită –
peste 85% din cazurile care se prezintă la medicul de familie –
trebuie rezolvată de medicina primară. În România, în momentul
de față, procentul este doar de 70%, după rapoartele Casei
Naționale de Asigurări. Nu se poate trece peste acest prag, pe de o
parte din cauza deficitului de personal – dar nu acesta este
motivul principal – și, pe de altă parte, a restricțiilor care
ne sunt impuse la funcționare. Există multe boli pe care colegii
din Uniunea Europeană le pot trata și pe care noi nu avem
posibilitatea să le tratăm în România. Există multe tratamente
pe care nu le putem prescrie. Pacienții trebuie să pătrundă
într-un circuit, să ajungă la un medic de altă specialitate, să
primească o scrisoare medicală și abia după aceea putem să le
prelungim tratamentul. Suntem îngropați în proceduri birocratice,
rapoarte, iar timpul este insuficient. Contractul cu Casa de
Asigurări, în loc să fie liberal, este extrem de restrictiv.
Regulile sunt dictate fără a fi în legătură directă cu
realitatea din teritoriu. Un exemplu ar fi tratamentele oncologice,
care nu pot fi prescrise de către medicul de familie, ci doar de
oncolog. Au existat numeroase situații în care colegilor mei le-au
fost imputate rețete de chimioterapice pentru că nu a existat acel
document care permite medicului de familie să prescrie tratamentul,
în condițiile în care există doar unul sau doi oncologi în
anumite județe și din diverse motive nu sunt disponibili. Astfel de
reguli absurde continuă să ne blocheze activitatea.
Despre
încredere și lipsa sa
– O
problemă actuală, foarte controversată, ce face obiectul
dezbaterilor atât în presă, cât și pe rețelele sociale, este
cea a vaccinurilor. Care este poziția SNMF?
– Dacă mă întrebați în urmă
cu un an, vă spuneam că în țara asta nu se vorbește deloc despre
vaccinuri. În schimb, astăzi vorbim aproape în fiecare zi despre o
lipsă cronică de vaccinuri, o epidemie în derulare și
imposibilitatea de a opri această epidemie cu mijloacele care au
fost alocate. Nu avem vaccinuri în cabinete. Procedurile de
achiziție sunt dificile, greoaie, nu sunt transparente. A apărut
problema cu vaccinul hexavalent care a lipsit timp de șase luni,
apoi a apărut, dar între timp a dispărut vaccinul antihepatitic B.
Trebuie să regândim schema de vaccinare doar cu vaccinul hexavalent
și să îl administrăm mai devreme. Lipsește vaccinul care poate
fi administrat gravidelor și cel pe care îl poți face în plăgi.
Nu există proceduri, reguli, metodologii. Este o situație de criză
permanentă. În România, problema principală nu este curentul
antivaccinare, ci lipsa de încredere în stat.
– Pe
lângă toate aceste neajunsuri, identificați puncte pozitive ale
medicinii de familie în România?
– Relația pe care medicul de
familie o are cu pacientul său este una specială. Lucrul acesta nu
se întâmplă în alte specialități. În cea mai mare parte,
pacientul ajunge la alte specialități pentru o chestiune punctuală.
Pe când medicul de familie îngrijește generații întregi, sau
chiar cohorte de generații. Se poate urmări un factor de risc în
familia respectivă. Anumite patologii necesită urmărire în cadrul
mai multor generații: cancerul gastric, polipoza familială etc. Ce
avem noi în plus este o comunicare mai specială cu pacientul. Nu
neapărat că avem mai mult timp. În general, în medicina de
familie, pacienții își aleg medicii. Partea de comunicare cu
pacientul reprezintă un atu față de celelalte specialități.
Mai
bine previi
– Cel
mai important obiectiv în medicina de familie este prevenția.
Considerați că se face prevenție în România?
– Există numeroase programe
naționale, dar cu toate acestea, lucrurile nu merg cum ne-am dori.
La programul de vaccinare există probleme legate de deficitul de
vaccinuri, statul nu își poate permite să asigure un minimum de
vaccinuri. Probabil că suntem țara din Europa cu cele mai puține
vaccinuri în schema națională de vaccinare. În plus, statul nu
stimulează vaccinarea opțională. Se găsesc foarte puține
vaccinuri opționale în România. Educația medicală sau pentru
sănătate în rândul populației este și ea absentă aproape
complet. Pacienții vin la doctor abia când sunt foarte bolnavi. Nu
se face prevenție sistematic, iar prevenția este o activitate care
nu se decontează de Casa de Asigurări. Contractul-cadru prevede că
analizele pentru prevenție se fac din fondurile proprii ale
laboratoarelor. Putem face analize doar două, trei zile pe lună. Nu
este normal să cerem pacienților să își plătească analizele
pentru că statul dorește să le verifice din când în când starea
de sănătate.
– În
perioada 30 martie–2 aprilie se va desfășura la București a
treisprezecea ediție a Conferinței Naționale de Medicină a
Familiei. Ce pregătiți pentru ediția de anul acesta?
– Conferința
este organizată de Asociația Medicilor de Familie din București
(AMF-B) sub egida SNMF. Înainte de conferință există un curs
organizat de Forumul Național de Prevenție, un master class.
Conferința se va deschide cu o dezbatere despre conformitatea
practicii medicale cu cerințele etice, legale și calitative. Vor fi
de asemenea prezentări legate de sexualitate, punându-se accent pe
binomul sexualitate–fertilitate. Temele abordate vor fi infecția
cu HPV și prevenția cancerului de col uterin. Vineri și sâmbătă
vor fi sesiuni coordonate de grupurile de lucru ale SNMF. Vor fi
prezentate probleme legate de bolile cardiovasculare, bolile
metabolice, probleme de sănătate mintală. Grupul de ecografie va
avea o sesiune cu expuneri teoretice și o sesiune practică. Ziua de
sâmbătă va avea ca teme principale bolile neurovasculare și
cardiovasculare și sănătatea copilului –
cu accent pedermatita
atopică și tulburările de somn. Lucrările grupului de
gastroenterologie vor expune noile informații despre infecția cu Helicobacter
pylori.
Conferința se va încheia cu o sesiune despre prevenție.