Bolile cronice netransmisibile reprezintă principala problemă de
sănătate la nivel european, cauzând 86% din totalul deceselor. În ultimii ani, incidența
acestor boli este în creștere în Europa cu precădere din cauza îmbătrânirii populației
și a anumitor factori de risc care țin de stilul de viață. Factorii sociali și economici
joacă, de asemenea, un rol important în dezvoltarea acestora, existând în acest
moment o inegalitate în ceea ce privește povara economică a bolilor cronice în țările
Uniunii Europene. Există astfel diferențe mari la nivelul Uniunii Europene atât
în ceea ce privește accesul la prevenție, cât și la tratament.
Specialiștii estimează că programele de prevenție bine puse la punct
pot evita total sau întârzia aproximativ 80% din bolile cardiace, accidentele vasculare
cerebrale, bolile cronice respiratorii, afecțiunile aparatului locomotor și cazurile
de diabet zaharat tip II.
România este pe primul loc în Europa ca incidență și mortalitate
la cancerul cervical. Cu toate acestea, peste 62% din femeile din țara noastră spun
că nu au făcut niciodată screening pentru această afecțiune. România are cele mai
mici rate de screening și la depistarea cancerului mamar și a celui colorectal.
De asemenea, țara noastră se află printre primele în Uniunea Europeană
– alături de Croația, Ungaria, Slovacia și țările baltice – și la mortalitatea prin
boli cardiovasculare și boli neurovasculare. Cu toate acestea, avem cele mai puține
aparate de angiografie pe cap de locuitor din toată Uniunea Europeană.
Comisia Europeană promovează organizarea de programe de prevenție
și strategii care susțin detecția timpurie a afecțiunilor cronice, precum și îmbătrânirea
sănătoasă și activă. Principalele puncte urmărite sunt modificarea stilului de viață
prin combaterea obezității, promovarea activității fizice și a unor principii de
alimentație sănătoase, precum și renunțarea la fumat. Sunt subliniate, asemenea,
nevoia de adaptare la schimbările demografice generate de îmbătrânirea populației,
prin necesitatea păstrării sănătății fizice și a capacității de muncă cât mai mult
timp posibil. Sunt astfel necesare măsuri de atenție sporită la morbiditățile multiple,
polipragmazie și este încurajat tratamentul multidisciplinar.
Pentru a atinge aceste puncte, UE a finanțat în ultimii ani câteva
proiecte specifice care își propun să reducă povara bolilor cronice în felul următor:
• „Promovarea muncii sănătoase pentru angajații cu boli cronice
– sănătatea publică și munca” se desfășoară în 18 țări ale Uniunii Europene,
printre care și România, și aduce laolaltă agenți de sănătate publică și angajatori.
Aceștia își doresc să găsească măsuri pentru a păstra în câmpul de muncă cât mai
mult timp posibil angajații care suferă de boli cronice și să-i încurajeze pe cei
care au renunțat să se întoarcă la serviciu. Până acum, partenerii proiectului au
adunat exemple de bune practici din acest domeniu și urmează să organizeze campanii
de informare asupra acestora.
• „Europenii aflați la vârsta pensionării: bolile cronice și
activitatea economică” este derulat de Olanda și analizează impactul
financiar al bolilor cronice asupra economiei prin părăsirea forței de muncă. Și
acesta caută modalități de stimulare a participării sociale și economice a persoanelor
cu afecțiuni cronice. Documentul elaborat de echipa proiectului prezintă o serie
de recomandări politice care ar putea îmbunătăți situația actuală.
• „Îngrijire inovatoare pentru europenii care suferă de afecțiuni
cronice multiple (ICARE4EU)” este un proiect activ în cinci țări din Uniunea
Europeană (Italia, Marea Britanie, Germania, Olanda și Slovenia) și își propune
să promoveze inovația în gestionarea morbidităților multiple. Pornind de la premiza
că persoanele care suferă de afecțiuni cronice multiple necesită o îngrijire multidisciplinară,
proiectul evaluează felul în care sunt tratați bolnavii cronici din punctul de vedere
al practicilor de management, al competențelor profesionale, al utilizării tehnologiilor
de e-sănătate pentru vârstnici, al modelelor de finanțare și al măsurii în care
pacienții ocupă o poziție centrală. Pe baza rezultatelor acestor evaluări se vor
identifica metode de bună practică și se va crea un mecanism prin care acest domeniu
va putea fi monitorizat pe viitor.
• „Combatem împreună bolile cardiovasculare” (EuroHeart II) este continuarea proiectului EuroHeart I, care a popularizat cunoștințe privind
prevenția și managementul în bolile cardiovasculare. EuroHeart II, care se desfășoară
în 16 țări membre UE, vrea să-i facă să colaboreze pe cei din mediul academic cu
cei din ONG-uri și cu profesioniștii din domeniul sănătății pentru a furniza date
care să cuantifice costurile bolilor coronariene, precum și pentru a dezvolta strategii
de prevenție eficiente din punct de vedere financiar. Bolile cardiovasculare (BCV)
reprezintă principala cauză a deceselor în Europa, fiind și o cauză majoră de dizabilitate.
Aproximativ 80% dintre aceste cazuri pot fi prevenite.
• „Analiza costurilor aferente tratării și reducerii
sindroamelor coronariene acute în Europa” (EUROTRACS) culege
date din șase țări și folosește un program care analizează incidența evenimentelor
bolilor cardiovasculare pe o durată de zece ani în funcție de modificarea factorilor
de risc precum fumatul, dislipidemia și hipertensiunea. Un alt aspect vizat de proiect
este urmărirea utilizării optime a angiografiei coronariene și a procedurilor intervenționale
percutane în gestionarea infarctului miocardic acut. Rezultatele proiectului își
propun să genereze schimbări politice care să reducă inegalitățile din acest domeniu.
• „Acțiune comună de abordare a bolilor cronice și de promovare
a îmbătrânirii sănătoase pe întregul ciclu de viață” (CHRODIS-JA) se concentrează pe promovarea sănătății, prevenirea bolilor și a morbidităților
multiple. Programul, care se derulează în 15 țări, conține, de asemenea, o platformă
care asigură pregătirea cadrelor medicale pentru îngrijirea pacienților care suferă
de mai multe boli cronice și au multiple morbidități.
Toate aceste mesaje au fost discutate recent la o întâlnire despre
boli netransmisibile organizată de Agenția executivă pentru consumatori, sănătate
și alimente (Chafea) a Comisiei Europene, la Odense, în Danemarca. A fost subliniată
importanța abordării inovative și a colaborării în domeniul bolilor cronice netransmisibile
pentru a găsi cele mai bune soluții și pentru a scădea inegalitatea dintre statele
membre ale Uniunii Europene în domeniul prevenției și tratamentului acestor afecțiuni.