La
începutul săptămânii, jurnalele de seară ale multor televiziuni de ştiri
occidentale s-au deschis cu vestea deciziei Curţii Supreme indiene de a susţine
legislaţia naţională în materie de brevete, după şapte de ani de procese
intentate de compania farmaceutică Novartis. Hotărârea instanţei a fost salutată
de numeroase organizaţii neguvernamentale, printre care şi Médecins Sans
Frontières International (MSF), al cărei preşedinte, dr. Unni Karunakara, a
caracterizat-o drept „o mare uşurare pentru milioanele de pacienţi şi medici
din ţările în curs de dezvoltare, care depind de medicamente accesibile din
India, şi pentru furnizori de tratament precum MSF“.
Despre
ce este vorba? În baza unei secţiuni a legii, care prevede că doar
medicamentele noi şi inovative pot fi brevetate, Curtea a respins definitiv o
cerere în acest sens pentru imatinibul mesilat – un inhibitor de tirozin kinază
folosit în tratarea diverselor cancere şi mai ales a leucemiei mieloide
cronice. Potrivit MSF, ghidul pentru examinarea patentelor farmaceutice al OMS
menţionează selectarea unei sări a unei substanţe active pentru creşterea
biodisponibilităţii (iar imatinibul mesilat este sarea mai vechiului imatinib)
ca o metodă des întâlnită de evergreening(extinderea continuă a brevetelor prin aducerea unor schimbări minore
produsului iniţial). Decizia de la începutul săptămânii înseamnă că
medicamentul poate fi în continuare produs şi de companiile de generice,
reducând substanţial costul tratamentului: de la aproximativ 2.600, la 200 de
dolari/ pacient/ lună.
Dincolo
însă de cazul imatinibului, aceasta este văzută ca un semnal de descurajare a
aplicaţiilor „frivole“ pentru obţinerea brevetelor şi ca o reconfirmare a
rolului Indiei de „farmacie a lumii în curs de dezvoltare“. În prezent, peste
80% din medicaţia antiretrovirală folosită de MSF pentru programele sale de
HIV/SIDA, ca şi cea achiziţionată la nivel global de donatori, provin de la
producătorii de generice din această ţară. Succesul gigantului elveţian ar fi
însemnat că patentele puteau fi acordate în condiţii la fel de generoase ca în ţările
bogate, iar ţările sărace n-ar mai fi beneficiat de medicamente accesibile şi
de calitate. MSF demontează argumentele industriei farmaceutice, conform cărora
patentele sunt necesare pentru stimularea descoperirii a noi medicamente: o
serie de studii citate arată că, deşi protecţia prin brevet a crescut în
ultimele două decenii, rata inovării a fost în scădere, sporind în schimb numărul
medicamentelor care au mecanismul terapeutic al altora mai vechi şi nu oferă
beneficii suplimentare semnificative.
