Asociaţia
de Medicină Anti-Aging din România organizează, la 8 mai, la Bucureşti, ediţia
cu numărul 7 a congresului de medicină anti-aging. Congresul din acest an se va
desfăşura, în premieră pentru ţara noastră, în proporţie de 95%, pe bază de
workshopuri interactive. Vor fi demonstraţii live cu terapii noi, combinate,
pentru prevenirea şi tratamentul îmbătrânirii feţei şi a corpului, pentru începători
şi avansaţi. Detalii privind tematica şi subiectele prezentate cu această
ocazie aflăm de la dr. Bogdan-Dimitrie
Niculae, preşedintele asociaţiei.
– Care este conţinutul ştiinţific al ediţiei
din acest an?
– Din punct de vedere ştiinţific,
congresul este structurat pe trei programe de training sub formă de workshop,
cu demonstraţii live: lasere medicale si chirurgicale în terapiile anti-aging;
estetică facială pentru avansaţi (rejuvenare, umplere, volumizare, endolifting şi
lifting nechirurgical); terapii noi combinate, în prevenirea şi tratamentul îmbătrânirii
feţei şi a corpului.
– Vor fi şi noutăţi?
– O noutate absolută este însăşi faptul
că baza congresului o constituie workshopurile. Sunt 21 de workshopuri, cu
demonstraţii live. Se începe cu o prezentare ştiinţifică şi se încheie cu
aplicaţii live, direct pe pacienţi. Vor fi două tipuri de demonstraţii: unele
care presupun lucrul cu laser (tratamentul se face într-o altă cameră, iar
imaginile vor fi preluate de o cameră video şi transpuse pe un ecran, în sala de
congres cu 250 de locuri) şi altele care presupun tratamentul pacienţilor la faţa
locului, chiar în sală. Sunt lucrări de câte un sfert de oră, prezentate de
profesori români, germani, greci şi italieni.
Demonstraţii live cu tehnici combinate
–De ce ar fi mai atractivă această
abordare?
– Marea majoritate a dermatologilor şi
plasticienilor au şi activitate în privat. De aceea, ei vor ca ceea ce văd în
congres să şi pună în practică a doua zi. Dacă sunt lucruri abstracte pe care
le pot face doar universităţile, va fi foarte greu pentru ei să le aplice. Avem
şi lucrări strict ştiinţifice – în jur de şapte, dar 95% din timpul de congres
va fi bazat numai pe workshopuri.
– De unde aduceţi pacienţii?
– Sunt pacienţii mei. Au fost atent
selecţionaţi, iar eu voi fi în permanenţă lângă ei. Procedurile care se fac
sunt fără sângerare, fără să fie nevoie de internare şi cu rezultate imediate.
–Ce tehnici veţi aplica şi ce vor învăţa
medicii care vor asista?
– Vor fi tehnici noi, din care medicii
vor învăţa o serie de combinaţii între proceduri şi nu doar prezentări strict
pe o anumită procedură. Vom face tehnici combinate. Un lifting, de exemplu, cu
laserul, fără operaţie este noutate absolută: o fibră laser de 200 de microni
se introduce sub piele, ea va încălzi ţesutul, ceea ce face ca faţa să se
ridice instantaneu. Este o procedură pe care o voi efectua, pentru prima dată
în România, împreună cu dr. Roberto Dell’ Avanzato din Milano. Vor mai fi, de
exemplu, tehnici noi care folosesc fire din PDO (Polydioxanone), o substanţă
total absorbabilă. Firul, odată plasat sub piele, va avea efect imediat de
ridicare a feţei şi de umplere a zonelor respective. Efectul va fi de durată:
doi-trei ani. Este o alternativă la operaţiile clasice de chirurgie plastică.
–Este scumpă o asemenea procedură?
– O intervenţie de acest gen, în America
de exemplu, costă 5.000 de euro. E vorba de aproximativ 100 de fire care se
introduc sub piele cu ajutorul a 100 de ace foarte fine, după o anestezie locală
prealabilă.
–În octombrie, anul trecut, aţi fost la
congresul Academiei Americane de Medicină Anti-Aging, care s-a ţinut la
Harvard. Cu ce noutăţi aţi venit de acolo?
– Am văzut acolo o tehnică foarte
interesantă, pe care o vom prezenta şi în congresul nostru: ovalizarea feţei.
Este o procedură care presupune injectarea de botox în muşchiul maseter, mai
ales la femeile care au faţa mai pătrată. Muşchiul, odată injectat, se atrofiază
uşor, făcând ca faţa să devină ovală. Efectul persistă un an-doi, dar pe la şase-şapte
luni este nevoie de un retuş.
Interes şi necunoaştere
– Cât de accesibilă este terapia cu
laser în România, pentru medici şi pentru pacienţi?
– În general în România tratamentele cu
laser sunt relativ scumpe, pentru că aparatele cu care se fac sunt scumpe. De
exemplu, în SUA un aparat performant cu laser costă între 60 şi 100 de mii de
euro. Dacă iei un aparat extrem de performant în România şi încerci să tratezi
bolnavul, costul per şedinţă ar fi undeva la 200–300 de euro, ceea ce nu mulţi şi
l-ar permite. Mai mult, laserele nu sunt suficient de popularizate în România.
Vă dau un exemplu: în ţara noastră, nu există un centru de tratament al
hemangioamelor. Încercăm să realizăm unul, în sistem de stat sau privat, dar
este nevoie de o investiţie foarte mare. Şi nu mă refer la un centru de
chirurgie vasculară, ci la o clinică dermatologică cu aplicaţii strict pe
hemangioame, care să aibă cinci-şase tipuri de lasere capabile să realizeze
coagularea vaselor fără să lezeze pielea. Aceste lasere sunt extrem de scumpe;
se numesc lasere selective. Sunt mulţi
copii care s-au născut cu pete roşii pe faţă, în mod special, pete care sunt
mutilante. Până acum, procedurile se bazau pe injecţii cu bleomicină sau zăpadă…
proceduri destul de învechite.
– Probabil sunt foarte scumpe şi aceste
intervenţii.
– Aceste tratamentele, în SUA sau
Anglia, costă extrem de mult: 1.500–2.000 de euro per şedinţă. În România, un
pacient nu şi-ar permite să plătească aceşti bani pe o şedinţă. De aceea,
singura variantă ar fi sistemul de stat. Eu nu ştiu decât două centre de stat –
posibil să mai fie şi altele prin ţară – unde să existe lasere atât de
performante, dar din păcate nu sunt utilizate la justa lor valoare. Dacă s-ar
cunoaşte faptul că acolo se pot trata hemangioamele, cu siguranţă ar fi listă
de aşteptare pe şase luni înainte. Sunt foarte mulţi copii cu hemangioame, cu
cicatrici. Dar, din păcate, pacienţii nu ştiu, iar în rândul medicilor sunt
destule interese care menţin această situaţie.
Prevenirea îmbătrânirii începe de la 30 de
ani
–Vorbiţi foarte mult de lasere. Cu siguranţă
nu este singurul mijloc de prevenire şi tratare a îmbătrânirii.
–
Într-adevăr, nu este singurul mijloc, dar laserele sunt unele din principalele
instrumente care se folosesc în medicina anti-aging. Se spune că îmbătrânirea
nu este numai la exterior, ci mai ales la interior. În acest sens, noi colaborăm
şi cu celelalte specialităţi: endocrinologie, diabetologie, cardiologie,
ginecologie, cu medici nutriţionişti. Ne aflăm într-o perioadă când speranţa de
viaţă este în continuă creştere, chiar şi în România. Şi la noi vor fi din ce
în ce mai mulţi oameni în vârstă şi cu putere financiară considerabilă, care
vor dori să aibă tratamente, să trăiască mai mult şi mai bine. Un lucru trebuie
ştiut însă, prevenirea îmbătrânirii se face începând de la 30 de ani. Aşa
încât, prin acţiunile noastre, ale asociaţiei, încercăm să informăm medicii şi
pacienţii despre tratamentele anti-aging şi modalităţile de a le efectua. Dorim
să realizăm un protocol în acest sens şi să-l integrăm în sistemul de sănătate
românesc. În America există deja protocoale anti-aging, aceasta fiind o
specialitate independentă, în care medicul cunoaşte endocrinologie,
dermatologie, estetică.
Asociaţia
de Medicină Anti-Aging din România numără, în prezent, 280 de membri cotizanţi.
La ediţia din acest an a congresului sunt aşteptaţi peste 350 de medici. La ediţiile
anterioare au fost peste 600 de persoane. Principalele scopuri ale
asociaţiei sunt promovarea terapiilor avansate în domeniul longevităţii şi
lupta pentru încetinirea procesului de îmbătrânire.
