Ministerul
Sănătății (MS) a publicat rezultatele evaluării activității de supraveghere,
prevenire și control al infecțiilor nosocomiale (IN) în cele unsprezece spitale
care au acordat asistență medicală victimelor incendiului din 30 octombrie din
clubul Colectiv, evaluare realizată de Institutul Național de Sănătate Publică
(INSP) și Direcția de Sănătate Publică București (DSPB).
În
cadrul acestei acțiuni, DSPB a verificat, în perioada 3–16 decembrie, modul în
care unitățile sanitare din subordine aplică planul propriu de supraveghere,
prevenire și control al IN, inclusiv ritmul de efectuare și rezultatele
probelor de autocontrol al sterilității mediului spitalicesc. Rezultatele
evaluării relevă faptul că, pentru luna noiembrie, gradul de raportare în
aceste spitale este unul redus (0–0,8% IN), cu excepția Spitalului Clinic de
Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri (SCUCPRA), unde a fost de
2,8%. Prof. dr. Ioan Lascăr, șeful clinicii de chirurgie plastică și
microchirurgie reconstructivă a Spitalului Clinic de Urgență Floreasca crede că
în unele unități spitalicești incidența IN este subraportată, dar la spitalul
la care lucrează datele sunt cele reale: „Întâmplător, noi suntem una din
unitățile privilegiate: avem laborator de microbiologie nonstop, infecționist,
structuri necesare depistării, profilaxiei și combaterii infecțiilor
intraspitalicești“.
În
cadrul evaluării DSPB s-au efectuat și teste de evidențiere a prezenței
microbiene la nivelul suprafețelor din spitale, care au identificat prezența deKlebsiella pneumoniae și Staphylococcus aureus în probele
recoltate de la SCUCPRA, respectiv Enterobacter aerogenes și S. aureus
de la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon“.
Contactat
de „Viața medicală“, dr. Cristian Nițescu, directorul medical al
SCUCPRA, contrazice oarecum raportul, afirmând că în unitatea pe care o conduce
nu s-a descoperit K. pneumoniae: „La noi în spital există un mecanism de
autocontrol, care, de două sau trei ori pe lună, prin laboratorul propriu,
respectiv secția de control și combatere a IN, colectează, exact cum au făcut
și cei de la DSPB, prin sondaj, probe de pe chiuvete, perete, cadă etc. și
situația este sub control“. De ce la acest spital incidența IN este cea mai
mare dintre toate unitățile evaluate? Pentru că, spune Cristian Nițescu, „la
noi sunt declarate corect – nicăieri în lume nu sunt zero, așa cum se
raportează în România“.
Probleme
deosebite nu au fost nici la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni“,
potrivit lui Silviu Adrian Marinescu, șeful secției chirurgie plastică
și microchirurgie reconstructivă: „Au fost niște probe considerate contaminate,
luate în reanimare la pacienții intubați, în rest secreții de plagă, foarte
puține cu probleme – cred că două-trei la care era câte un stafilococ. Am avut
două decese în primele 24 de ore, din cauza suprafețelor arse extrem de întinse
– 90% din corp – și unul la aproximativ zece zile, cu insuficiență multiplă de
organe, dar toate plecând de la arsurile pulmonare. Nici nu știu de ce s-a
făcut atâta caz“.
Raportul
mai arată că, în privința victimelor accidentului din Colectiv, probele
microbiologice au relevat cazuri cu colonizare sau infecție cu germeni
multirezistenți implicați frecvent în IN, singuri sau asociați, situație
medicală probabilă la cei cu arsuri extinse și care au necesitat numeroase
manopere medicale. Cele mai multe decese au fost înregistrate în cazul pacienților
cu leziuni pulmonare grave, care cresc riscul de mortalitate de opt-zece ori.
Prof.
dr. Dorel Săndesc, secretar de stat în MS și fost președinte al Societății
Române de ATI, explică faptul că, la acest grup de pacienți, infecțiile erau
inevitabile, mai ales că ei au stat mai multe săptămâni pe respirație
artificială: „Un pacient cu un plămân sănătos, care din diferite motive ajunge
grav, aflat pe ventilație mecanică, conform studiilor internaționale, face
pneumonie într-un interval mediu de cinci zile. Pneumonia cauzată de ventilația
mecanică este forma cea mai frecventă de infecție dobândită în spital. Este
evident că, la un pacient cu plămânul afectat atât de serios cum au fost
pacienții noștri, intervalul acesta se scurtează și, practic, toți erau condamnați
să facă infecția asociată îngrijirilor, ventilației mecanice. Dintre cei cu
leziuni pulmonare, la noi au murit 34%, restul au fost salvați, pentru că au
fost tratați corect“.
Totodată,
în cadrul acestei acțiuni, INSP în colaborare cu Institutul Național de Boli
Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș“ au evaluat capacitatea de diagnostic
microbiologic, de supraveghere și control al IN și de implementare a unor
proceduri privind screeningul, izolarea și tratarea pacienților cu patologii
grave susceptibili de a fi colonizați/infectați cu bacterii multirezistente,
inclusiv modul de utilizare a antibioticelor. Evaluarea a fost realizată pe
baza unui chestionar completat de managerii spitalelor care au tratat pacienți
din Colectiv. Din coroborarea răspunsurilor la chestionar cu discuțiile purtate
cu reprezentanții spitalelor a rezultat că: nu toate spitalele au capacitatea
de a realiza autocontrolul privind circulația germenilor în spital; dotarea
unor laboratoare și/sau externalizarea lor nu permite o activitate eficientă de
control al infecțiilor sau de monitorizare a terapiei antibiotice; nu există o
abordare unitară, bazată pe protocoale în câteva activități sensibile
(screeningul, izolarea pacienților, curățenia/dezinfecția în funcție de zona de
risc); serviciile de prevenire și control al IN din cadrul spitalelor au
capacitate variabilă de a implementa recomandările, de multe ori considerentele
de natură economică fiind invocate de management ca obstacole; lipsește din
spitale personalul specializat necesar controlului și prevenirii IN sau este
insuficient. Toate acestea sunt însă probleme deja bine cunoscute de
profesioniștii din domeniu, majoritatea fiind semnalate și de „Viața medicală“
în repetate rânduri.
În
urma rezultatelor evaluării, ministrul sănătății a dispus elaborarea unui Plan
național de acțiune, „cu obiective clare pe termen scurt, mediu și lung“. Pe
termen scurt, acesta intenționează să înființeze un grup de monitorizare și
evaluare a activităților destinate controlului și prevenirii IN și a rezistenței
la antibiotice, care să evalueze activitățile desfășurate în cadrul programului
național de supraveghere și control al IN derulat de MS. Asta deoarece
„problema este atât de mare, practic nu există spital fără infecții
intraspitalicești, încât structurile existente sunt clar depășite. Dorim să
trecem de la evaluări pe eșantioane la un program cu adevărat național în care
vom implica specialiști cu expertiză: medici infecționiști, epidemiologi, de
ATI“, adaugă prof. dr. Dorel Săndesc.
Raportul
de față, mai explică oficialul, dorește să prezinte obiectiv datele constatate,
„ca o resursă necesară de învățare și ameliorare a lucrurilor; într-o societate
responsabilă, aceasta este menirea unui asemenea demers. Sper ca societatea
noastră să reacționeze la fel și să nu transforme orice problemă într-un motiv
de scandal și de decapitări în masă“. Referindu-se la subraportare, medicul o
pune pe seama faptului că oamenii au reflexe vechi, de care nu au scăpat.