Spitalul
Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria“ Iaşi este cea mai mare unitate
de profil din ţară ca număr de paturi – 652, deserveşte un areal populaţional
de aproximativ patru milioane de locuitori din toate judeţele Moldovei şi
asigură asistenţă pediatrică pentru aproximativ 1,5 milioane de copii. Are o
vechime de 42 de ani, este un spital monobloc, cu opt etaje, şi are 16 secţii.
În cadrul acestei unităţi spitaliceşti îşi desfăşoară activitatea 1.250 de
persoane, din care 200 de medici şi 600 de asistente medicale. Cu toate
acestea, dl dr. Valentin Munteanu,
managerul unităţii, susţine că „avem un deficit de aproximativ 250 de angajaţi,
cu pregătire diversă – medici, asistente în primul rând. Spitalul nostru nu
este doar cel mai mare spital pentru copii din ţară, ci şi o unitate performantă,
dovadă că preşedinţii celor două societăţi care guvernează viaţa (medicală) a
pediatriei româneşti – Societatea Română de Pediatrie şi Societatea Română de
Chirurgie Pediatrică – sunt din spitalul nostru. Este vorba despre dl prof. dr.
Marin Burlea, respectiv dl prof. dr. Gavril Aprodu. Suntem, deci, un spital
care funcţionează şi ca un far în ceea ce priveşte calitatea actului pediatric
medical în România“.
Imediat după ce am aflat aceste date despre
trecutul şi prezentul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria“ Iaşi,
i-am solicitat managerului să puncteze – concret şi pragmatic – detalii despre
achiziţiile făcute în ultimii ani în vederea unei bune desfăşurări a muncii în
unitatea pe care o coordonează.
– Cărei
instituţii îi este subordonat spitalul?
– În urma procesului de descentralizare, în
2010, Spitalul de Copii „Sf. Maria“ a trecut de la Ministerul Sănătăţii în
subordinea Consiliului Judeţean Iaşi, împreună cu alte cinci spitale.
– Ce
ne puteţi spune despre ultimele investiţii din spitalul pe care-l coordonaţi?
– Ca să poţi face calitate în medicină, ai
nevoie în primul rând de oameni foarte bine pregătiţi şi care muncesc cu drag,
sunt dedicaţi muncii lor; în al doilea rând, ai nevoie de aparatură şi tehnică
medicală. Fără să îndeplineşti aceste două condiţii, nu poţi face calitate în
medicină. Noi, din păcate, stăm destul de prost la dotări. În cei doi ani şi
jumătate de când sunt manager, am încercat ca, alături de cei care ne
coordonează în momentul acesta, Ministerul Sănătăţii şi Consiliul Judeţean Iaşi,
să achiziţionăm cât mai multe aparate şi tehnică medicală. Am reuşit o performanţă
în acest domeniu, respectiv achiziţionarea unui computer tomograf, un
echipament la care toţi colegii mei au visat ani la rând. Acest lucru s-a
întâmplat anul trecut, după ce ministrul sănătăţii de atunci, dl Cseke Attila,
în urma unei vizite la Iaşi şi a unei discuţii pe care am avut-o, a prezentării
argumentelor privind necesitatea achiziţionării unui computer tomograf, în
două săptămâni a aprobat finanţarea pentru acest aparat, extrem de util având
în vedere că în spital funcţionează o secţie de oncologie, trei de chirurgie,
una de neurochirurgie, alături de unitatea de primiri urgenţe. Nu poţi să vorbeşti
despre oncologie, despre tumori fără un computer tomograf. La fel, nu poţi să
vorbeşti despre tratamentul politraumei fără să ai CT.
– Cât
a costat acest aparat?
– În jur de 400.000 de euro, 95% din cost
fiind asigurat de MS, iar 5% de Consiliul Judeţean, prin cofinanţare. Tot anul
trecut, am reuşit să achiziţionăm aparatură pentru blocul operator şi pentru
cele două servicii de terapie intensivă. Am cumpărat şapte monitoare de funcţii
vitale şi finanţarea a venit din donaţii de la bănci sau de la persoane fizice.
De asemenea, am achiziţionat, cu finanţare de la MS şi de la CJ Iaşi, un aparat
de ventilaţie mecanică şi un electrocauter performant pentru blocul operator,
un aparat pentru monitorizarea saturaţiei cerebrale în oxigen, pentru copilul
politraumatizat. Sunt investiţii importante, care au costat în jur de 300.000
de euro. În acest an, tot cu fonduri private, provenite din organizarea unui
spectacol caritabil de către Clubul Rotary şi un grup de studenţi masteranzi de
la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor a Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza“ Iaşi, am reuşit să ne dotăm cu un cistoscop, aparat
extrem de important în tratarea malformaţiilor aparatului urinar la copii.
Valoarea lui este de aproximativ 5.000 de euro şi, în urmă cu o lună de zile, a
intrat în dotarea spitalului nostru.
– Am
aflat că, săptămâna trecută, spitalul pe care îl conduceţi a achiziţionat un
alt aparat destul de important. Oferiţi-ne, vă rog, mai multe detalii.
– Aşa este, s-a reuşit achiziţionarea unui
ecocardiograf, un aparat performant în valoare de 40.000 de euro, iar finanţarea,
de această dată, a fost făcută de CJ Iaşi. În spitalul nostru funcţionează o
secţie de cardiologie pediatrică, singura din Moldova, cu 25 de paturi, şi aici
ajung copii cu afecţiuni cardiace severe. Pentru un diagnostic corect şi un
tratament adecvat este necesară ecografia cardiacă. În urmă cu aproximativ zece
ani, a fost achiziţionat de Universitatea de Medicină şi Farmacie şi dat în
folosinţă un asemenea ecocardiograf, dar, din păcate, în urmă cu câteva luni,
acesta s-a defectat. Reparaţia lui ar fi costat peste 20.000 de euro. De aceea,
am hotărât să investim într-un aparat nou. Proiectul nostru a trecut în plenul
Consiliului Judeţean şi am primit finanţarea. Deja s-a făcut trainingul prin
firma care a câştigat licitaţia şi, de săptămâna aceasta, ecocardiograful va
intra în funcţiune. De el vor beneficia nu numai copiii din secţia de
cardiologie, ci şi cei din secţiile de terapie intensivă – pediatrică,
respectiv chirurgicală. Aparatul serveşte şi copiilor din alte secţii care se
internează pentru alte afecţiuni, dar au şi probleme cardiace conexe. Pe acest
ecocardiograf vor lucra medicii din secţia de cardiologie pediatrică, fie cei
din secţia clinică 1, pe care o are cardiologia. Sunt patru medici pregătiţi să
lucreze la acest aparat.
– Să
conchidem. Cum a evoluat practica medicală la Iaşi? Acum douăzeci de ani nu
puteam vorbi despre toate aceste aparate pe care le-aţi amintit. Şi, iată,
evoluţii majore într-un timp… rezonabil. Cum vedeţi dumneavoastră lucrurile?
– Din păcate, la noi, lucrurile se mişcă
mult mai încet decât la nivel mondial şi, cu cât trece timpul şi medicina
românească nu performează, cu atât acest decalaj între calitatea actului
medical de la noi şi cel din ţările dezvoltate se accentuează. Eu sper din toată
inima ca noua lege a sănătăţii să intre cât mai curând în vigoare şi ca atunci
lucrurile să se mişte şi în medicina românească. Pentru că se simte nevoia unui
concept novator, necesitatea unui alt mod de lucru, atât în medicina primară,
cât şi în spitalele din România. Eu sunt optimist, pentru că am avut marele
noroc să lucrez cu actualul ministru al sănătăţii, dl dr. Vasile Cepoi, care a
fost preşedintele consiliului de administraţie în spitalul pe care-l coordonez şi
am învăţat foarte multe în ceea ce priveşte managementul de la dsa. Îi mulţumesc
pe această cale, este un om capabil, are o gândire novatoare şi sunt convins că
demersurile din ultima vreme – de finalizare a proiectului de reformă a sănătăţii,
apoi şi cele de implementare a noii legi – vor fi de un real succes.