În deschiderea celei de-a 130-a sesiuni a
Biroului Executiv (BE) al OMS, desfăşurată în perioada 16–23 ianuarie a.c. la
Geneva, dna dr. Margaret Chan, directorul general al instituţiei, a apreciat că
agenda de lucru a reuniunii este ambiţioasă, într-un moment în care lumea se
confruntă cu probleme serioase. Rezumând anul 2011, dsa a apreciat că acesta a
fost marcat de un număr fără precedent de evenimente meteorologice extreme
(inundaţii, secetă, furtuni, tsunami urmat de un accident nuclear), foametea
din Cornul Africii, crizele umanitare agravate de diverse conflicte. Totodată,
austeritatea financiară s-a adâncit, şomajul şi sărăcia au crescut, au izbucnit
proteste fără precedent şi răscoale. Toate acestea au scos la iveală mai mult
ca oricând problema inegalităţii, ce reprezintă o ameninţare pentru
stabilitatea socială şi securitatea mondială. În acest context, dr. Chan a
citat un raport recent al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică,
conform căruia inegalitatea în ţările bogate a atins cel mai ridicat nivel din
ultimii 25 de ani. Potrivit aceluiaşi raport, societăţile cu cele mai reduse
inegalităţi au avut cele mai bune rezultate în domeniul sănătăţii, indiferent
de sumele cheltuite, demonstrând că, pe lângă bani, şi politicile care
promovează echitatea sunt necesare pentru obţinerea rezultatelor.
Referindu-se la diversele puncte de pe
agenda de lucru, directorul general OMS a făcut mai multe observaţii generale:
l Angajamentul faţă de un număr limitat de obiective cu termene precise (precum
Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului) a îmbunătăţit rezultatele într-un mod
semnificativ şi măsurabil. În primul deceniu al secolului, epidemiile de
HIV/SIDA şi tuberculoză au atins apogeul şi au început să scadă, iar situaţia
malariei s-a îmbunătăţit. Mortalitatea în rândul copiilor a scăzut sub 10
milioane pentru prima oară în ultimii 60 de ani, iar în cazul copiilor sub
cinci ani, mortalitatea a scăzut de la 12 milioane în 1990 la 7,6 milioane în
2010. La nivel mondial, mortalitatea maternă a început, de asemenea, să scadă.
Numai în 2009, 800 de milioane de oameni au primit tratament profilactic pentru
cel puţin una din bolile tropicale neglijate. • Trebuie întărită, la nivel naţional,
capacitatea de generare şi analiză a datelor sanitare de bază, lipsa informaţiilor
corecte la nivel naţional făcând ca eficienţa sau oportunitatea diverselor măsuri
să nu poată fi evaluată. • Sănătatea publică trebuie să răspundă unor noi
provocări, precum bolile cronice netransmisibile (BCN), care trebuie abordate
pornind de la determinanţii sociali. Multă vreme, sănătatea publică s-a
concentrat pe prevenirea şi controlul bolilor infecţioase, pe bolile acute, nu
pe prevenirea pe termen lung, care necesită şi efortul altor sectoare. Cu
această ocazie, dsa şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la numărul tot mare
de hipertensivi, diabetici, obezi şi supraponderali, avertizând că impactul BCN
se resimte în valuri: astfel, din cele 346 de milioane de diabetici la nivel
mondial, mai mult de jumătate nu sunt conştienţi de boala lor, urmând să ajungă
la medic abia la debutul orbirii, pentru amputarea unui membru, cu insuficienţă
renală sau accident cardiovascular ischemic. În acest sens, directorul general
OMS a făcut trimitere la Adunarea Generală a ONU din septembrie 2011, cu
privire la prevenirea şi controlul BCN. În final, dr. Chan a subliniat
necesitatea reformei OMS, în condiţiile în care provocările pentru sănătatea
publică sunt mai numeroase şi complexe ca niciodată.