Profesorul Paolo Maria Rossini, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Neurofiziologie Clinică, este un reputat cercetător şi clinician, prolific autor de literatură de specialitate (autor sau coautor la cca 800 de articole, pentru a le menţiona doar pe cele indexate în PubMed), dar şi un foarte citat specialist. Vă propunem un interviu acordat în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“, realizat de dr. Aurel F. Marin, cu sprijinul Societăţii de Neurofiziologie Electrodiagnostică din România (ASNER).

 

Membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale, şef al Clinicii de diabet, nutriţie şi boli metabolice din Timişoara, întemeietor al Centrului Medical „Cristian Şerban” din Buziaş, dl prof. dr. Viorel Şerban s-a retras recent din activitate. În cadrul unei festivităţi prilejuite de acest eveniment, dsa a rostit un impresionant „Cuvânt de despărţire“, cu valenţe etico-profesionale din care reproducem câteva fragmente.

 

   Este perfect adevărat ceea ce scrie, în editorialul revistei MEDIC.ro, (numărul din aprilie 2010), dl dr. Maximilian Constantinescu, redactor-şef: „Arta medicală, în cel mai pur sens hipocratic, nu poate fi practicată decât ca profesiune liberală. Medicul, singurul responsabil al actelor sale, trebuie să fie liber de orice constrângeri pentru a se ocupa de pacient, în interesul pacientului. Dar, din păcate, această idee se opreşte aici, la nivel teoretic. În zilele noastre, medicul se loveşte de extrem de multe bariere – bineînţeles, nedeclarate ca atare. Lovit din toate părţile, el a ajuns la momentul în care pacientul trece undeva pe plan secund. Pe primul plan stau raportările, bilanţurile, contractele, actele, semnăturile etc. (...)