Din cei 15 milioane de europeni care suferă de insuficienţă cardiacă (IC), 50% mor în primii patru ani de la diagnostic, mortalitatea fiind mai mare decât cea prin cancer de sân sau de prostată şi egală cu cea prin cancer de colon. În acelaşi timp, IC, a cărei prevalenţă este 2–3% în ţările europene (la noi, 4% în statistica medicilor de familie), este responsabilă pentru 5% din spitalizările acute şi reprezintă diagnosticul a 10% din pacienţii spitalizaţi; se apreciază că un sfert din bolnavii internaţi cu acest diagnostic se vor reinterna în termen de trei luni pentru aceeaşi boală. Toate datele epidemiologice converg către etichetarea IC ca boală malignă cu un impact economic redutabil, concretizat prin consumul a aproape 2% din bugetul pentru sănătate al ţărilor vest-europene. (...)

    Introducerea în tratamentul IC a inhibitorilor de enzimă de conversie a angiotensinei (IECA) în urmă cu 20 de ani şi a betablocantelor (BB) acum 10 ani a scăzut cu circa 10% mortalitatea prin această boală, comparativ cu anii ’80. Totuşi, în ciuda îmbunătăţirilor tratamentului medical, mortalitatea şi morbiditatea prin IC se menţin ridicate, ceea ce justifică eforturile în vederea unei noi abordări terapeutice. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.