Acasă » ACTUALITATE » Știri
Momentul critic al acceptării legii antifumat
Dr. Otilia REGUȘ-SESERMAN
joi, 28 aprilie 2016
Legea antifumat
nu trebuie modificată, susțin cu tărie conducătorii Societății Române de
Pneumologie (SRP), Societății Române de Cardiologie (SRC) și Fundației Române a
Inimii (FRI). Reprezentanții celor trei organizații – prof. dr. Florin Mihălțan
și dr. Gabriel Tatu-Chițoiu – au susținut marți o conferință de presă pentru a
reitera importanța respectării și păstrării legii pentru prevenirea și
combaterea efectelor produselor din tutun.
După ce doi
senatori – Daniel Fenechiu (PND) și Marius-Sorin-Ovidiu Bota (PSD) – au inițiat
propunerea unor amendamente defectuoase pentru Legea nr. 15/2016, normele ce reglementează
fumatul în locurile publice sunt pe cale să se abată din direcția normală, pe
care intraseră cu greu, după eforturile celor care încearcă să scadă numărul
bolilor cauzate de fumat.
De ce nu
trebuie modificată legea? SRP, SRC și FRI reamintesc motivele pentru care
fumatul trebuie interzis în spațiile publice închise, pe terase sau în
cazinouri. Conform statisticilor, fumatul provoacă anual mai multe decese decât
însumează accidentele de circulație, crimele, sinuciderile, alcoolul și
drogurile. În fiecare an, mor peste 42 de mii de români din cauza bolilor
cauzate de fumat – echivalentul a 75 de decese în fiecare zi. În 2012, 1,8
milioane de români au fost internați pentru boli cauzate de fumat. Atunci când
nu cauzează în mod direct îmbolnăviri, fumatul reprezintă un factor major de
risc pentru primele opt cauze de mortalitate – boala cardiacă ischemică, bolile
cerebrovasculare, infecțiile de căi respiratorii inferioare, bolile cronice
obstructive pulmonare, SIDA, bolile diareice, tuberculoza și cancerul
bronhopulmonar. Iar speranța de viață a fumătorilor este, în medie, cu zece ani
mai scăzută decât cea a nefumătorilor.
Cu toate că, în
teorie, este asumat de cei care își limitează propriul drept la sănătate,
fumatul îi afectează în aceeași măsură și pe nefumătorii care inhalează fumul
de țigară, explică prof. dr. Florin Mihălțan. După o oră de fumat într-o cameră
închisă, nefumătorul care se află în aceeași încăpere cu cel care fumează
inhalează cantități de nitrozamine echivalente celor existente în 15 țigări
filtrate. În 2010, fumatul pasiv a cauzat 600.000 de decese premature în lume.
În ceea ce
privește aerul din fața spațiilor publice în care fumatul este interzis,
nivelul nicotinei este de zece ori mai ridicat în spațiile semideschise, comparativ
cu cele total deschise. De aceea, ideea că un spațiu închis ar trebui redefinit
drept spațiu „încadrat cu pereți de jur împrejur“ nu se poate aplica. Spațiile
închise, conform OMS (în Convenția-cadru pentru controlul tutunului), sunt
delimitate de minimum doi pereți și un acoperiș.
Chiar și în
interiorul spațiilor publice în care nu se fumează, concentrația de produși
toxici rezultați din fumat este mai mare dacă locul unde se fumează (din fața
spațiului închis) este semideschis. Concentrația produșilor rezultați din fumat
este 1,44 mg/m3 în acest caz, comparativ cu 0,40 mg/m3,
dacă spațiul este complet deschis. Aceste valori nu pot fi subestimate. De
aceea, legea antifumat din Anglia interzice fumatul la o distanță mai mică de o
sută de metri față de un spațiu public închis. Fumatul în spații deschise este
singura variantă care asigură protecție maximă față de fum pentru nefumători.
De asemenea,
particulele din fumul de țigară se depun în spațiul unde s-a fumat, în părul și
hainele nefumătorilor și pe obiecte. Astfel, nefumătorii sunt contaminați,
devenind fumători „la mâna a treia“. Un studiu efectuat în 2009 la Boston a
relevat că 89% din locuințele nefumătorilor sunt contaminate cu produșii
rezultați din fumat proveniți din locuințele fumătorilor din același ansamblu
rezidențial. Metodele de filtrare a aerului și ventilația nu elimină expunerea
nefumătorilor la fumatul pasiv.
La critica
adusă legii antifumat în legătură cu lipsa unor spații special destinate
fumătorilor, dr. Gabriel Tatu-Chițoiu reamintește că fumatul le face rău și
fumătorilor, astfel încât nu se justifică nevoia de creare a unor spații pentru
fumat. În plus, particulele rezultate din fumat au o arie largă de răspândire,
astfel că nefumătorii nu vor fi cu adevărat protejați.
Toate criticile
aduse în mass-media Legii nr. 15/2016 de diversele părți interesate de ocolirea
interdicțiilor pot fi ușor combătute. Legea românească nu este mai severă decât
cele din restul Europei, cum ar fi Anglia, Irlanda, Finlanda, Franța, Ungaria sau
chiar Bulgaria. În plus, nu există un așa-numit „drept de a fuma“ – invocat de
fumători. Nu poate fi susținută ipoteza discriminării fumătorilor, întrucât nu
există în Constituție drepturi specifice ale fumătorilor. Scopul legii
antifumat nu este acela de a interzice fumatul, ci de a împiedica acest obicei
să lezeze unul din drepturile fundamentale ale tuturor persoanelor – dreptul la
sănătate. Caracterul protector al legii nu se referă doar la nefumători, ci și
la fumători.
În ceea ce
privește efectele economice ale legii antifumat, care în viziunea unora ar avea
un impact economic negativ, militanții pentru interzicerea fumatului amintesc
că nicio țară care a adoptat legea antifumat nu a fost afectată economic, iar
costul bolilor cauzate de fumat este mult mai mare decât suma strânsă dinspre
industria tutunului.
Pretextele care
susțin acest obicei letal trebuie să înceteze, iar românii sunt chemați să
înțeleagă toate riscurile modificării prezentei legi antifumat, avertizează
societățile științifice medicale. România trebuie să depășească momentul critic
de acceptare a legii antifumat, pentru a se bucura de beneficiile sale reale.
Alte țări au reușit. De exemplu, în 2004, când legea antifumat a fost adoptată
în Irlanda, avea susținerea a doar 67% din populație, iar în anul următor era
deja susținută de 93% din irlandezi. În prezent, legea antifumat este
sprijinită de 80% din populație în Uruguay și 95% din populație în Kenya. Spre
deosebire de aceste țări, România pare că regresează în drumul spre un aer mai
curat. În 2010, țara noastră se situa pe locul 16 în Europa în privința
controlului tabagismului. În prezent, am coborât pe 18.
