Regimul
de compensare a 21 de medicamente a fost modificat săptămâna trecută printr-o
hotărâre a Agenţiei Naţionale a Medicamentului. Oficial, decizia a fost luată
pentru a face rost de bani pentru includerea de noi molecule pe listă. Dar
jumătate din ele oricum nu mai generau cheltuieli pentru că sunt suspendate de
ani buni în Uniunea Europeană. Printre acestea se numără sibutramina,
efalizumab, rosiglitazona, drotrecogin, daclizumab. Pentru alte 12 medicamente,
compensarea a scăzut de la 90% sau 50% la 20%.
Institutul
naţional britanic pentru Sănătate şi Excelenţă Clinică (NICE) făcuse, încă din
2012, o serie de recomandări privind revizuirea conţinutului listei de
medicamente compensate. Raportul prestigiosului institut s-a concentrat pe
studierea acelor 50 de medicamente gratuite sau compensate care generaseră cele
mai mari cheltuieli în 2010. Recomandările experţilor se refereau atât la
delistarea anumitor medicamente insuficient de cost-eficiente şi reclasificarea
unora ca OTC-uri, cât şi la renegocierea serioasă a preţurilor pentru mai multe molecule.
Încă
de-acum trei ani, NICE le spunea autorităţilor române că numai prin scoaterea
Ginkgo biloba de pe lista de compensate pot economisi anual 16,3 milioane de
euro (raportat la chetuielile din 2010), iar prin delistarea erdosteinei, alte
7 milioane de euro. Economii anuale de 13,5 milioane de euro ar fi adus
scoaterea combinaţiei diosmină-hesperidină (Detralex), conform calculelor
experţilor NICE. Abia acum s-a luat decizia delistării Detralex şi a Ginkgo
biloba. Mucoliticul erdosteină rămâne compensat, dar de-acum numai cu 20%.
Peste
35 de milioane de euro estimau specialiştii NICE că s-ar putea economisi prin
delistarea agenţilor de stimulare a eritropoieziei (epoetina alfa, epoetina
beta, derbepoetina) pentru managementul anemiei induse de tratamentul
anticanceros. Cele trei medicamente rămân pe lista medicamentelor compensate
prin programul G10, în ciuda recomandărilor NICE.
Atât
behistina, cât şi orlistatul rămân compensate cu 50%, deşi raportul NICE
argumenta în favoarea delistării lor şi a reclasării ca OTC-uri.
Pentru
gravide, copii şi studenţi nu mai sunt gratuite peroxidul de benzoil, fluorura
de sodiu, dexpanthenolul şi ibuprofenul. Alături de ibuprofen, NICE recomandase
acum trei ani scoaterea antihistaminicelor loratadină şi ciproheptadină de pe
această sublistă. Dacă în cazul ibuprofenului a durat trei ani pentru ca
recomandarea să fie luată în calcul, cele două antihistaminice rămân gratuite
pentru copii, studenţi şi gravide.
Raportul
NICE făcea, de asemenea, o pledoarie puternică pentru revizuirea
cost-eficienţei medicamentelor incluse în programul naţional de oncologie. Era
vorba în special de trei molecule din „top 50“. Toate trei sunt şi astăzi în
program. NICE recomanda delistarea cetuximabului pentru tratamentul cancerului
colorectal metastatic, medicamentul nefiind cost-eficient în context românesc,
deoarece preţurile, la nivel de 2010, erau apropiate de cele practicate în
Marea Britanie. Sorafenibul nu este recomandat ca tratament de primă sau a doua
linie pentru pacienţii cu carcinom celular renal metastatic şi/sau avansat.
Scoaterea lui de pe listă la recomandarea NICE acum trei ani ar fi adus
economii anuale de 4,1 milioane de euro. Deşi folosirea lui în cazurile de
cancer mamar nu mai este o indicaţie aprobată şi ar fi trebuit întreruptă
compensarea medicamentului încă din 2012, spunea NICE, bevacizumab (Avastin) este cuprins încă în
programul de oncologie.
În
teorie, delistarea unor molecule pentru a face loc şi rost de bani pentru
altele e o idee bună. În practică, se aplică incomplet, insuficient de prompt
şi fără a respecta până la capăt principiile cost-eficienţei sau recomandările
argumentate ale experţilor.