Manifestare științifică cu deschidere
internațională, Reuniunea Anuală a Oftalmologilor (RAO), a ajuns anul acesta la
a cincizeci și treia ediție. Evenimentul a avut loc la Iași, între 18 și 20 mai
și a avut ca invitați profesori de renume, medici specialiști și rezidenți din
diferite centre universitare din țară, dar și din Republica Moldova.
Profesionalismul prezentărilor științifice, completat de cadrul inegalabil
oferit de Palatul Culturii din Iași, au transformat această întâlnire a
specialiștilor oftalmologi într-o adevărată capodoperă în cadrul căreia
știința, istoria, cultura și educația au avut rolul principal.
Din
comitetul de organizare au făcut parte prof. dr. Dorin Chiseliță, conf. dr.
Camelia Bogdănici, dr. Teodor Ștefanache și dr. Filip Târcoveanu. Manifestarea
științifică s-a remarcat și anul acesta prin seriozitatea prezentărilor și prin
dezbaterea provocărilor pe care oftalmologii le întâmpină în practica clinică
zilnică. Pentru toți cei prezenți a fost o oportunitate de îmbunătățire a
performanței profesionale medicale. Lectorii au adus în prim-plan atât
rezultatele pozitive ale intervențiilor chirurgicale, cât și complicațiile care
au survenit după acestea. Prelegerile au fost urmate de discuții libere, dialog
în urma căruia participanții din sală au avut ocazia să învețe din „erorile”
celorlați, să conștientizeze evoluția neprevăzută pe care o pot avea unii
pacienți și, în special, să afle posibilitățile de tratament a unei eventuale
evoluții nefavorabile.
Legat
de importanța participării rezidenților și studenților, conf. dr. Camelia
Margareta Bogdănici a menționat: „Atunci când faci medicină, înveți toată
viața. Nu poți învăța, nu poți citi tot ce există publicat în literatură.
Astfel, e necesar să participi măcar la o reuniune pe an, pentru a nu pierde
legătura cu ultimele descoperiri în această arie a medicinii, pentru a învăța
din experiența celorlalți”.
Transplantul
de membrană amniotică
Reuniunea
a fost deschisă de o serie de prezentări, dintre care menționez: „Studiul
modificărilor potențialelor evocate vizuale (PEV) la pacienții cu retinopatie
diabetică”, prezentat de dr. Veronica Chișca, din Chișinău; „Studiu prospectiv
privind corelația parametrilor oftalmologici ai filmului lacrimal cu parametrii
spectrelor de rezonanță electronică de spin”, dr. Mihaela Constantin, din
București; „Endoftalmita după yag-laser capsulotomie”, prezentare de caz
susținută de dr. Angela Corduneanu, Chișinău.
Următoarea
prezentare a fost susținută de dr. Alina Cantemir și este primul studiu de
acest gen publicat în literatura de specialitate, „Crosslinkingul cornean prin
iontoforeza în tratamentul keratoconusului la pacienții cu cornei subțiri”,
obținând până în prezent rezultate încurajatoare. La peste un an de la
tratament, acuitatea vizuală a pacienților cu keratoconus și cornee subțire a
crescut, iar boala s-a stabilizat. Un alt rezultat pozitiv este reprezentat de
efectele deja remarcate ale acestui tratament inovativ. Prof. dr. Dorin
Chiseliță, în cadrul sesiunii de discuții, a menționat faptul că pacienții cu
keratoconus și cornei subțiri nu se mai află pe lista pentru transplant
penetrant de cornee, după efectuarea acestui tratament. Scăzând numărul
pacienților de pe lista menționată, crește șansa celorlalte persoane cu patologii
oculare grave să primească într-un timp mai scurt o grefă de cornee,
recuperându-și, în acest fel, vederea. „Rezolvarea chirurgicală a defectelor
iriene asociate cu dislocare de cristalin cu utilizarea irisului artificial” a
fost prezentată de dr. Ivanov (Chișinău).
„Tehnică
aparte de rezolvare a dializei iriene traumatice” a fost subiectul abordat de
prof. dr. Călin Tătaru (București). Lucrarea a oferit chirurgului oftalmolog o
nouă perspectivă asupra tratamentului necesar pentru corectarea unui defect
irian traumatic.
Echipa
oftalmologilor din Chișinău a prezentat beneficiile multiple pe care
transplantul de membrană amniotică le poate avea în cazul pacienților cu
leziuni corneo-conjunctivale. Tehnica este eficientă în special la pacienții cu
defecte epiteliale, față de cei cu defecte stromale. În România există
necesitatea de a se implementa o acțiune de prelevare a membranei amniotice, în
acest fel, chirurgii oftalmologi ar putea beneficia de o paletă mai largă de
variante pentru tratamentul leziunilor corneo-conjunctivale.
Complicații
și soluții în chirurgia cataractei
A
urmat introducerea în scenă a lucrărilor: „Cataractă cu fibroză capsulară,
rexis posterior larg, implant toric în sacul capsular” (dr. Dorin Nicula);
„Corioretinopatia serosa centrală, diagnostic și tratament laser” (dr. Valeriu
Cușnir). Prezentarea profesorului Dorin Chiseliță, „Complicațiile pe termen
lung ale sistemului artificial de drenaj Ahmed”, a adus în atenția
participanților posibilele complicații ale acestei variante de tratament a
glaucomului: diplopia, strabismul, încapsularea filtrantei, hipotonia oculară,
dislocarea valvei și decompensarea corneană (în acest caz impunându-se
transplant de cornee). Prof. dr. Dorin Chiseliță a subliniat că implantarea
unui sistem artificial de drenaj nu este o intervenție chirurgicală cu un grad
de dificultate foarte mare. „Ea reprezintă o necesitate pentru grupurile de
pacienți la care celelalte tipuri de intervenții chirurgicale au eșuat.
Monitorizarea frecventă a acestor pacienți este obligatorie”. În esență,
complicațiile specifice sistemului artificial de drenaj Ahmed sunt suficient de
rare, însă complicațiile comune cu cele ale trabeculectomiei beneficiază de o
paletă mult mai limitată de tratamente eficiente. Astfel, dificultățile care
apar în gestionarea lor sunt determinate de raritatea acestora.
Între
discuții, un loc important i s-a oferit și uneia dintre cele mai frecvente
patologii din sfera oftalmologică: cataracta. Prezentările au fost inițiate de
dr. Valeriu Rusu care a detaliat evaluarea preoperatorie a cataractei. A fost
succedat de prof. dr. Călin Tătaru ce a evidențiat „Tehnicile de facoemulsie de
bază în chirurgia cataractei”. Printre aceste tehnici au fost amintite: Divide
and conquer, Phaco-chop, No chop, Carrousel și Prechop technique. Într-o ordine
firească, a urmat prezentarea „Complicațiile chirurgiei cataractei în segmentul
anterior” (dr. Dorin Nicula). Dr. Nicula a realizat o clasificare generală a
acestora, din care putem reține complicații legate de: incizie, capsulorexis,
hidrodisecție, facoemulsificare, irigație-aspirație, implantarea cristalinului
artificial, refacerea tonusului ocular, precum și de particularitățile globului
ocular.
Segmentul
ocular posterior
Nu
doar segmentul anterior poate fi afectat de complicații în cursul chirurgiei
cataractei. Dr. Ciprian Danielescu a continuat cu detalierea complicațiilor ce
afectează segmentul posterior, menționând, în primul rând, edemul macular
cistoid, dar cea mai temută complicație este reprezentată totuși de
endoftalmita acută. Medicul a subliniat faptul că aceasta poate fi prevenită
prin instilații de povidine-iodine după anestezie. Odată constituită, de
importanță capitală este diagnosticul precoce și injecția intravitreeană de
antibiotice, consecințele putând fi devastatoare pentru pacient: pierderea
vederii sau chiar a globului ocular. Endoftalmita cronică, vasculita retiniană
ocluzivă, dezlipirea de retină sunt alte complicații posibile ale chirurgiei
cataractei ce au fost menționate ulterior.
Oftalmologia
în pediatrie
O
altă sesiune de comunicări ne-a familiarizat cu dificultățile în tratamentul
keratoconusului la pacienți cu vârstă sub 18 ani, prezentate de dr. Mihaela
Constantin, cu „Efectul soluțiilor bazate pe nanotehnologie cu lipozomi, vitamine
și aminoacizi, comparativ cu lacrimile artificiale pe bază de acid hialuronic –
în tratamentul sindromului de ochi uscat sever” și „Evaluarea eficacității
ortokeratologiei în combinație cu atropina administrată topic în controlul
progresiei miopiei la copii”, prezentate de dr. Alina Cantemir. Din ultima
lucrare, am descoperit efectul benefic al ortokeratologiei, în special în cazul
copiilor. Ortokeratologia reprezintă o metodă modernă de corecție, pe timpul
nopții, a vederii, ce permite copilului să vadă clar pe tot parcursul zilei,
fără a fi nevoie să poarte ochelari sau lentile de contact. În combinație cu
atropina în concentrație redusă, administrată topic, aceasta a fost eficientă
în întârzierea progresiei miopiei. „Totuși, sunt necesare studii cu efective
mai mari de pacienți, urmăriți pe perioade mai lungi, pentru a valida
eficacitatea și siguranța pe termen lung a acestei combinații”, a precizat dr.
Alina Cantemir.
Alte
teme discutate au fost „Eroziune corneană persistentă, etiologie congenitală,
studiu familial” – adusă în prim-plan de dr. Valeriu Cușnir jr, „Ulcer cornean
perforat – posibilități terapeutice și evolutive” și „Tumoră
corneoconjunctivală – dificultăți terapeutice” – ambele prezentate de dr.
Mihail Zemba (București). „Compararea aberometriei intraoperatorii cu biometria
preoperatorie standard pentru implantarea IOL toric: rezultate la șase
săptămâni” a fost susținută de dr. Bogdan Galan, „Eroare biometrică severă.
Explantare și reimplantare IOL foldabil în sac”, aparținându-i dr. Dorin
Nicula, „Subluxație de cristalin, implantare IOL – inserție sclerală” și „IOL –
fixare sclerală, luxat, explantare și re-inserție IOL – fixare sclerală” (dr.
Teodor Tomi), „Chirurgia cristaliniană în traumatismele oculare” (dr. Crenguța
Ioana Feraru).
Glaucomul,
opțiuni terapeutice
O
altă patologie binecunoscută oftalmologilor, care nu putea fi ocolită la o
astfel de manifestare științifică, e reprezentată de glaucom. Lucrări diverse
au încercat să reamintească importanța acestuia, metodele de evaluare a
progresiei, dificultățile care apar în managementul acestei boli, mai ales când
este asociată și altor patologii, dar și posibilitățile de tratament. Astfel,
putem trece în revistă prezentări precum: „Metode non-parametrice în evaluarea
progresiei pe termen scurt în glaucomul primitiv cu unghi deschis” și „Irisul
în platou – opțiuni terapeutice” – dr. Crenguța Ioana Feraru, „Grosimea
coroidiană peripapilară și maculară la pacienții cu glaucom cu unghi deschis”
și „Retinopatie de decompresie bilaterală versus neuropatie optică ischemică
anterioară acută după tratamentul medicamentos al închiderii acute primare a
unghiului camerular”– dr. Otilia Obadă, „Impedimente în managementul
glaucomului primitiv cu unghi deschis asociat afecțiunilor vasculare cerebrale”–
dr. Iulia Stan, „Trabeculectomia ab interno folosind vitreotomul de 25 gauge –
studiu clinic” – dr. Adrian Găvănescu.
Afectarea
oculară în bolile sistemice
Ochiul
(analizatorul vizual) are un rol fundamental în buna funcționare a organismului
și nu a fost posibilă ignorarea patologiilor sistemice în care este implicat și
organul vederii. Au dovedit acest lucru prezentările: „Ochiul și hipertensiunea
arterială” – prof. dr. Ion Cijevschi, „Ochiul și boala demielinizantă”– dr.
Dănuț Costin, „Asocierea dintre bolile sistemice și glaucomul primitiv cu unghi
deschis”– prof. dr. Dorin Chiseliță. De asemenea, a fost prezentat și un „Ghid
practic de utilizare a injecțiilor intravitreene în tratamentul bolilor
retiniene”, în cadrul căruia dr. Horia Stanca ne-a explicat indicațiile și
contraindicațiile acestora, iar dr. Ciprian Danielescu ne-a prezentat „Tehnica
și monitorizarea tratamentului cu injecții intravitreene”, iar dr. Daniel
Brănișteanu a relatat care sunt complicațiile injecțiilor intravitreene.
Oculoplastia
și importanța esteticii oculare
„Influența
stresului cronic asupra filmului lacrimal și a morfologiei glandei lacrimale
principale” a fost prezentată de dr. Anisia-Iuliana Alexa, „Coroidita
serpiginoasă – Evoluție clinică și aspecte imagistice” și „Exoftalmie axială
acută – hematom orbitar spontan”, de dr. Otilia Obadă, „Posibil sindrom
Erdheim-Chester”, de dr. Georgeta Martiniuc. Din domeniul oculoplastiei, o
supraspecializare a oftalmologiei, ce se ocupă de reabilitarea estetică și
funcțională a globului ocular în cazul unor patologii precum entropionul,
ectropionul, ptoza palpebrală, dar și de tumorile benigne sau maligne, dr.
Constantin Grigoraș ne-a familiarizat cu intervențiile chirurgicale specifice.
Tehnologia
și bolile oftalmologice
Conf.
dr. Camelia Margareta Bogdănici a susținut prezentarea „Calitatea vederii și
Computer Vision Syndrome”. Aceasta descrie un grup de probleme legate de
vedere, care rezultă din folosirea prelungită a calculatoarelor, tabletelor și
a telefonului mobil, o problemă extrem de des întâlnită în prezent. Multe
persoane se confruntă cu disconfort ocular când urmăresc ecrane digitale pentru
perioade lungi de timp. Câteva simptome specifice acestei patologii pot fi
ochii roșii, uscați, iritați, cefaleea, durerile de gât și de spate, probleme
la focalizare. Pentru a preveni sau reduce efectul Computer Vision Syndrome, se
recomandă a fi utilizată o regulă simplă: 20–20–20. Aceasta presupune să luăm o
pauză de 20 de secunde pentru a focaliza un obiect aflat la 20 de metri
distanță la fiecare 20 de minute de lucru în fața computerului. De asemenea, o
poziție corectă la birou, iluminarea adecvată, pauzele de lucru, clipitul sunt
alte metode ce pot preveni acest sindrom.
Istorie
și performanță în oftalmologie
O
prezentare interesantă a fost cea a dr. Richard Constantinescu, autor,
iatroistoriograf, despre prof. dr. Nicolae Manolescu-Strunga – mare
personalitate a medicinii românești, care a avut o contribuție semnificativă în
tratamentul multor patologii oftalmologice. Dr. Richard Constantinescu a
evidențiat faptul că profesorul Manolescu a întemeiat Societatea Studenților în
Medicină din București, a fost profesor universitar la Facultatea de Medicină
București, a înființat propria metodă de tratament a trahomului – „metoda
Manolescu” și a avut contribuții inclusiv în dezvoltarea unor tehnici specifice
de tratament în cataractă. Pe lângă activitatea intensă din domeniul medical,
acest personaj fascinant a promovat educația sanitară și igiena, înființând
sute de infirmerii rurale. Una din dorințele sale a fost construcția unui palat
administrativ la Roman, idee ce a devenit realitate, fiind sponsorizată din
fondurile lăsate prin testamentul acestuia. Prin multitudinea de activități
realizate în timpul vieții, profesorul Manolescu rămâne un nume gravat în
filele istoriei medicinii și un punct de referință pentru orice oftalmolog și
medic ce dorește să își depășească limitele.
Reuniunea
Anuală a Oftalmologilor s-a încheiat cu discursul prof. dr. Dorin Chiseliță,
care a subliniat importanța existenței unor astfel de manifestări științifice
pentru formarea profesională temeinică a unui viitor oftalmolog. Înconjurat de
medici și rezidenți la formarea cărora contribuie și constituie un punct de
reper, profesorul Chiseliță a menționat că este un mare câștigător. La astfel
de conferințe „învățăm foarte multe, aflăm lucruri noi, împărtășim opinii”, iar
„interesul a fost să dăm o notă generală și nu să devenim extrem de exhaustivi
cu zone foarte înguste ale patologiilor oculare”. De asemenea, a menționat
importanța echipei care a stat la baza organizării acestui congres, echipă ce a
oferit permanent publicului respect și prietenie, generos răsplătite de
încrederea și aprecierea acestuia.