Hipertensiunea arterială. O
meta-analiză care a inclus 16 studii randomizate publicate între 1996 și 2003,
totalizând 25 de experimente de cel puțin șapte zile, pe 1.011 subiecți, a
indicat: pentru cafea (cantitatea mediană: 725 ml/zi) a rezultat o creștere
TAs/TAd de 1,22/0,49 mm Hg; pentru cofeina totală (doza mediană: 410 mg/zi),
s-a găsit creșterea de 4,16/2,41 mm Hg. S-a conchis că ingestia regulată de
cofeină poate crește TA; când cofeina este ingerată prin cafea, totuși, efectul
asupra TA este mic.
Creșterea dozelor. Cofeina
își face simțite efectele începând cu 100–200 mg/zi (una-trei cafele pe zi),
iar de la 300 mg/zi intrăm pe teritoriul dozelor mari, sub influența cărora
s-ar găsi cam 20% din cafegii. La adult, consumul a 650–1.000 mg/zi determină
apariția cafeinismului, un sindrom considerat echivalent cu nevroza anxioasă,
manifestat prin agitație, neliniște, insomnie, tremurături și aritmii pasagere.
Persoanele ultrasensibile la cofeină pot manifesta anxietate urmată de depresie
după consumul unei doze de numai 300 mg de cofeină/zi. Dependența de cofeină
este discutabilă la doze moderate (nu îndeplinește patru din cele șapte
criterii ale Asociației psihiatrice americane pentru medicație, antrenând
dependență). La doze mai mari, totuși, dependența de cofeină este ilustrată de
simptomele de sevraj ce se pot instala la 12–24 de ore după întreruperea
ingestiei a 600 mg sau mai mult de cofeină zilnic, atingând apogeul cam la 36
de ore; acestea pot dura 6–15 zile și includ dureri de cap, oboseală, apatie și
(posibil) anxietate.
Efectele negative pentru sănătate ale consumului
de cafea
Variabila/boala |
Efectul
cafelei |
Observații |
Colesterol
total/LDL-c seric
|
crește |
filtrul de hârtie protejează |
Homocisteinemia |
crește |
cafea patru cești/zi |
Glaucom
exfoliant [53] |
RR 1,61 |
cafea cel puțin cinci cești/zi |
Atac de
panică |
risc crescut |
la cei cu antecedente proprii și la rudele de
gradul I |
PA cazul I
PA cazul II |
TAs/TAd +4,2/2,4
mm Hg
TAs/TAd +
1,2/0,5 mm Hg; |
cofeina totală circa 410 mg/zi
cafea circa 725 ml/zi |
Rigiditate
aortică la cafea & fumat |
efecte sinergice |
|
Cafeinism
(nevroza anxioasă) |
|
cofeină 650–1.000 mg/zi, cronic |
Anxietate și
depresie |
risc crescut |
cofeină peste 300 mg/zi cronic la indivizi
ultrasensibili |
Dependența |
risc crescut |
cofeină peste 600 mg/zi cronic |
Raportând la greutatea corporală, un copil
care bea o cutie de băutură răcoritoare cu cofeină ingerează echivalentul a
patru cești de cafea pentru adult. Pediatrii sunt îngrijorați de faptul că
mulți copii consumă în prezent cofeină din băuturi răcoritoare, ceea ce poate
determina un comportament hiperactiv. Efectele cofeinei la copii – un subiect
de mare interes – nu fac însă obiectul acestui articol.
Consumul extrem. Efectele consumului
extrem (definit ca mai mult de 500–600 mg/zi, echivalentul a minimum cinci
cești pe zi) includ: halucinații
auditive; afectarea ficatului (mai ales în asociație cu analgezicele); risc de
hipertensiune arterială, pulsul și forța contracției crescute (necuvenit în
repaus); hiperventilație (necuvenită în repaus); agitație; insomnie (timpul de
înjumătățire al cofeinei este de șase ore, iar eliminarea completă se face în
24 de ore); dependență fiziologică și psihologică; sevraj (migrene, oboseală, insomnie
și dificultăți de concentrare); risc de anxietate și depresie; risc de osteoporoză.
Precauții și limitări ale consumului de cafea
Persoanele care suferă de tulburări
de somn nu ar trebui să bea cafea după orele 14.
Cafeaua poate agresa mucoasa gastrointestinală
și este contraindicată pacienților cu gastrită, colită și ulcere.
Activitatea sexuală intensă combinată cu
cafeaua, pe teren vulnerabilizat de vârsta avansată, predispune la AVC, uneori
decopertând prima oară (și adesea ultima) un anevrism cerebral.
La subiecții cu AVC în antecedente, chiar o
mică creștere a TA cauzată de cafea poate declanșa un nou atac.
Cafeaua ar trebui evitată sau redusă în
week-end și concedii, când obiceiul/plăcerea și nu sporul de vioiciune mentală
necesar la muncă ajunge pe primul plan.
Dezvățul de cafea poate ajunge un obiectiv
impus de rațiuni de sănătate sau considerente spirituale. Sfaturile pentru
reușita acestui demers includ: alegerea unei cafele surogat din cereale sau
ceaiuri din plante medicinale în loc de cafea, ceai, cola sau alte băuturi care
conțin cofeină; medicația (sau suplimentele alimentare) cu cofeină se vor
administra numai la sfatul expres al medicului; femeile însărcinate și care
alăptează, precum și copiii trebuie să ocolească orice produs care conține
cofeină; dacă nu se pot elimina complet produsele de ciocolată sau cacao, ele
vor fi ingerate rar și în cantități foarte mici; vor fi preferate apa și
sucurile naturale și neacidulate de fructe și legume (ca băuturi calde, se
recomandă ceaiurile din plante medicinale sau băuturile pe bază de cereale în
loc de ceai sau cafea).
În cele din urmă, se recomandă o atitudine
prudentă în privința cafelei. Astfel, până la patru cești pe zi, cafeaua nu
asociază risc crescut de deces din toate cauzele, nici de deces prin cancer sau
boli cardiovasculare. Sunt grupuri care ar avea beneficii pentru sănătate din
renunțarea la cafea sau alegerea cafelei decafeinizate (gravidele și persoanele
cu probleme în controlul tensiunii arteriale sau al glicemiei). Dintre metodele
de preparare, filtrarea prin hârtie ar trebui preferată pentru că reține
substanțele ce cresc LDL-colesterolul. Cafeaua poate avea beneficii pentru
sănătate, dar mecanismele din spatele acestora rămân în mare parte obscure și
ca atare subiect de cercetare.
Discuții
Numeroase studii recente pun în lumină
beneficii pentru sănătate ale consumului mic sau moderat de cafea (prin
evidențierea unor asociații statistice). Utilizând diverse tehnici statistice
(precum analiza multivariată), cercetătorii pot pune în evidență influențele
specifice ale consumului de cafea asupra sănătății sau bolilor, luând în calcul
influențele coexistente ale multor factori demografici, biologici sau
socioculturali ce pot crea confuzii (vârsta, sexul, indicele de masă corporală,
activitatea fizică, statutul de fumător sau antecedentele familiale de cancer).
Nu toți factorii potențiali de confuzie pot
fi eliminați, astfel că, deși notăm efectele semnificative statistic, în
alegerea unui stil de viață ar trebui să luăm în considerație mai ales efectele
foarte semnificative (cu cât importanța/semnificația cifrelor este mai mare, cu
atât mai mare este probabilitatea ca un beneficiu semnalat de o asociație
statistică semnificativă să reflecte cu adevărat un efect cauzal al cofeinei
sau al altui ingredient al cafelei și nu o corelație întâmplătoare cu un factor
asociat conjunctural consumului de cafea).
Cafeaua consumată în doze moderate apare
asociată cu scăderea riscului de îmbolnăvire sau deces în gama 0,7–0,9 față de
referința 1 la neconsumatori, adică cu 10–30%, efect benefic de nivel moderat.
Scăderea masivă cu 52% a mortalității BCV la japonezele consumatoare regulat de
una-două cești pe zi față de neconsumatoare sare din gamă și ar merita o
analiză detaliată a circumstanțelor studiului, care nu transpar din rezumat.Lăsând deoparte această excepție, în termeni de mortalitate, bolile
inflamatorii altele decât BCV apar a beneficia cel mai mult, iar mortalitatea
generală la bărbați cel mai puțin de pe urma consumului moderat de cafea. În
termeni de prevenție, protecția față de carii (cafea neîndulcită!) ar fi
maximă, iar protecția față de cancerul de prostată minimă.
Sinteza efectelor negative ale consumului
de cafea sugerează că acestea apar în general la doze mari și ating un risc de glaucom
exfoliant majorat cu 60% la peste cinci cești pe zi; colesterolemia totală și
LDL-c, homocisteinemia, atacul de panică, anxietatea și depresia, rigiditatea
aortică (în combinația cafea și fumat) sunt afectate negativ la doze crescute.
Tensiunea arterială este însă numai modic crescută de ingestia a circa 400 mg
cofeină/zi.
Faptul că sinteza efectelor negative este
mai subțire decât cea a efectelor favorabile ale consumului de cafea nu este
greu de explicat: ingestiile zilnice exagerate de cofeină (experimentele
naturale) sunt relativ rare grație mecanismelor firești de autoreglare ale
consumatorului cu discernământ, iar supradozarea cofeinei la eventualii
voluntari remunerați nu este etică. În plus, asociațiile producătorilor de
cafea sponsorizează numeroase simpozioane grupând studii cu ingestii moderate
de cofeină, pentru a exploata comercial o eventuală multitudine de rezultate
favorabile.
Să remarcăm că demarcația între pro și
contra este arbitrată de o doză-prag care prezintă o mare variabilitate
interindividuală. Se poate, de altfel, vorbi și de o variabilitate
intraindividuală – dacă privim subiectul de-a lungul vieții: toleranța la
cofeină a copiilor și vârstnicilor este evident redusă față de cea a adulților.
Concluzii
Faptul că unele efecte ale ingestiei
moderate de cofeină apar moderat benefice în urma unor studii pe loturi mari nu
este suficient pentru a recomanda cafeaua ca agent specific în prevenție sau în
tratarea bolilor, pentru simplul motiv că majoritatea mecanismelor de acțiune sunt
deocamdată obscure. În plus, pragul între dozele mici și moderate și cele mari
este puternic individualizat, iar ingestia de cofeină scapă ușor de sub
control, mai ales la vârstele mici la care se ingerează cofeina din alte
produse, în doze minimale dar sumabile de-a lungul zilei. În sfârșit, sub
imperiul dozelor mari, cofeina are efecte negative pentru sănătate demonstrate.
A recomanda cafeaua pentru că „face bine la
sănătate”, pe lângă faptul că înviorează mintea și este savuroasă, nu
reprezintă o atitudine etică. Mijloace stimulante naturale lipsite de risc
există, dar punerea lor în operă necesită deprinderi educate, perseverență și
voință. Lipsa cronică de atenție, cumpătare și voință în privința disciplinei
vieții nu se lasă ușor compensată, la nevoie, cu pastile, suplimente
alimentare-minune sau cești de cafea. În privința efectului moderat de
prevenire a unor boli identificate în urma ingestiei mici sau moderate de
cofeină, trebuie amintit că marea prevenire rezidă în stilul de viață sănătos predicat
de medicina profilactică.
Pe de altă parte, a vitupera miliarde de
consumatori de cafea drept vicioși – laolaltă cu fumătorii, alcoolicii și
consumatorii de droguri ilegale – este iarăși o atitudine neproductivă.
Declararea inflexibilă de „consum zero și cu asta basta” (cum trebuie, pe bună
dreptate, în cazul fumatului) în locul încercării de a convinge „cafegiii” de
bună-credință să cunoască și să respecte doza peste care cofeina devine
periculoasă este tot lipsit de etică: a da (cu parul) sentințe este ușor, a
convinge este greu, întrucât presupune știință, dibăcie, tact și, mai ales,
iubire de aproape. Restul vine de la sine: subiectul care simte afecțiunea
sinceră a educatorului de sănătate care-i încurajează moderația va face singur
pasul către renunțare când organismul i-o va cere sau când va găsi suficiente
argumente de ordin spiritual împotriva acestui – să spunem – „drog”, pozitiv în
măsura în care nu atât plăcerea, cât potențarea mentală productivă este scopul.