Natalia-Elena Intotero, ministrul Familiei, Tineretului și Egalităţii de Șanse, susţine că „face tot posibilul” pentru a-l implementa din nou. În acest sens, există „pe circuitul de avizare” un proiect de hotărâre privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1103/2022 pentru aprobarea Programului Social pentru anul 2024.

Ministerul Finanţelor nu a aprobat fonduri noi pentru anul 2024, acceptând doar decontarea a ceea ce a rămas restant din Programul FIV pentru anul 2023. „Faptul că anul acesta programul nu se va mai derula va avea un impact negativ asupra creșterii natalităţii, ducând la scăderea numărului de copii născuţi prin fertilizare in vitro (FIV) la nivelul ţării. Oricum, rata natalităţii este în continuă scădere în ţara noastră. Dacă în anul 2021 ea a fost de 8,9 la mia de locuitori, în 2022 a ajuns la 7,8 la mia de locuitori. Concret, de la 196.858 de copii născuţi în 2021, s-a ajuns la numai 171.132 de copii născuţi vii în 2022, cu 25.726 mai puţine nașteri”, susţine Natalia-Elena Intotero. 

În ciuda introducerii „pe circuitul de avizare” a proiectului de hotărâre privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1103/2022, ministrul Familiei precizează că este „prematură” discuţia referitoare la reluarea programului pe parcursul acestui an. „Este prematur, ţinând cont de contextul economic actual, să facem o afirmaţie clară în acest sens. Dar nu putem elimina posibilitatea reluării acestui program în momentul în care se va face rectificarea bugetară.” 

Ministerul Sănătăţii finanţează doar 168 de fertilizări in vitro la nivel naţional, versus 20.000 propuse de Ministerul Familiei.

1.700 de sarcini obţinute prin program

Programul implementat în 2023 a dus la apariţia a 1.700 de sarcini. „Din datele pe care le avem la momentul de faţă, vă putem spune că avem peste 1.700 de sarcini și peste 70 de nașteri, din cele aproximativ 3.000 de deconturi”, a afirmat ministrul Familiei. Aceasta a precizat că de la deschiderea programului, pe 5 decembrie 2022, și până la finalul anului 2023 s-au primit 26.169 de solicitări. În ceea ce privește solicitările pe categorii de vârstă, doar 13% dintre beneficiare au vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani. „Conform statisticii realizate de Direcţia Familie și Politici Demografice, din totalul dosarelor înregistrate și analizate, avem aproximativ 13% dintre beneficiare cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani, iar peste 40 de ani, o proporţie de aproximativ 25%. Cea mai numeroasă categorie este cea a beneficiarelor cu vârsta între 30 și 40 ani, de aproximativ 62%. Acest fapt confirmă studiile care indică o creștere a vârstei la care femeile aleg să aibă copii, dar și că infertilitatea afectează cel mai mult această categorie de vârstă”, a precizat Natalia-Elena Intotero. 

Pentru a beneficia de acest program, vârsta femeii trebuie să fie cuprinsă între 20 și 45 de ani. Acesta este un criteriu de bază, însă nu și singurul. „Beneficiarii programului sunt cuplurile și femeile singure infertile, cărora li s-a diagnosticat o afecţiune incompatibilă cu reproducerea pe cale naturală, de un medic specialist în obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare FIV și reproducere umană asistată medical, angajat sau colaborator al unităţii sanitare partenere. Cuplurile și femeile singure infertile dobândesc această calitate din momentul în care sunt declarate eligibile de către Comisia de evaluare”, menţionează oficialul de la Ministerul Familiei.

Buget doar pentru 168 de fertilizări in vitro

Potrivit lui Nicole Brunel, fondatoarea Asociaţiei SOS Infertilitatea, ministrul Familiei a anunţat anul trecut că în 2024 se vor finanţa 20.000 de fertilizări in vitro, fiecare cu suma de 15.000 de lei: „Bucuria iniţială s-a transformat însă în tristeţe înaintea Crăciunului de anul trecut, când am aflat că Ministerul Finanţelor nu a aprobat bugetul principal al Ministerului Familiei. A fost un șoc și o traumă în comunitatea noastră. După acel moment, noi ne-am întors cumva asociativ la momentul în care am iniţiat campania și am început o campanie de advocacy pentru finanţarea FIV. În acel moment, ne-am dat seama că tot ceea ce mai rămăsese disponibil la nivel de ţară este vechiul subprogram de fertilizare in vitro și embriotransfer de la Ministerul Sănătăţii”.

Între timp s-a publicat și bugetul acestuia. Ministerul finanţează doar 168 de fertilizări in vitro la nivel naţional, versus 20.000 propuse de Ministerul Familiei. „Într-o ţară cu 19 milioane de locuitori, dintre care pe segmentul de vârstă reproductivă un cuplu din cinci se confruntă cu infertilitatea, Ministerul Sănătăţii finanţează în 2024 doar 168 de fertilizări in vitro. Este absolut cutremurător! Acest program trebuie în mod clar restructurat, iar criteriile de acces trebuie să se modifice”, subliniază Nicole Brunel.  

Ne-am bucura mult dacă ar mai fi posibil ca programul FIV de la Ministerul Familiei să continue. Pentru noi, cumva, 2024 este un an pierdut. Însă ne-am dori ca de anul viitor, Ministerul Sănătăţii să acorde un buget semnificativ acestui program. Anul trecut s-a înregistrat cel mai mic număr de copii născuţi de când se fac măsurări demografice în România. (Nicole Brunel) 

Susţinute total sau parţial de stat

În alte ţări europene, programele de fertilizare in vitro sunt susţinute total sau parţial de stat, prin sistemul asigurărilor de sănătate. „Franţa, Germania, Italia, Austria, Grecia și Ungaria au înţeles importanţa pe care genul acesta de programe o are asupra creșterii demografice, îmbunătăţirii calităţii vieţii persoanelor care se confruntă cu infertilitate, precum și impactul asupra mediului socio-economic. De exemplu, în Germania, tratamentele de fertilizare in vitro sunt acoperite parţial de furnizorii de asigurări de sănătate. Aceștia acoperă în general 50% din costurile tratamentului și medicamentelor pentru trei cicluri de fertilizare in vitro, după ce a fost depus un plan de tratament”, a menţionat ministrul Familiei. Unele asigurări de sănătate oferă și ele acoperire suplimentară pentru fertilizare in vitro: „În Ungaria, tratamentele de fertilizare pot fi furnizate de Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate. Sprijinul financiar acoperă până la cinci transferuri și până la 70-75% din preţul produselor medicamentoase”, a adăugat oficialul român.

Sunt mamă, în sfârșit!

Mădălina Croitor este una dintre zecile de mii de femei din România care au dat naștere unui copil prin intermediul fertilizării in vitro, după ce ani întregi s-au luptat cu infertilitatea. „Am 34 de ani acum şi sunt mamă. Dar mamă 

mi-am dorit să fiu încă de pe la 25, sau poate chiar mai devreme. Nu a fost să fie aşa. Drumul nostru a fost mai lung, mai greu, mai scump... Cu soţul meu m-am căsătorit în 2014. Eu aveam 25 de ani, el 27. Tinerei. Dar eu îmi doream să fiu o mamă tânără”, își începe povestea Mădălina. Au încercat să aibă un copil, dar fără rezultat. „Patru ani şi jumătate au trecut până să realizez că noi avem de fapt o problemă «gravă» pe undeva de nu reuşim”, a spus tânăra.

„Merită orice efort pentru a avea un copil”

Cuplul a luat apoi „la rând” medicii din Cluj, făcând foarte multe analize și investigaţii, iar soţul câteva spermograme. Tinerei și partenerului ei le-a fost greu financiar. „Am renunţat la câteva concedii, la nişte ieşiri în oraş. Ne-ar fi prins bine un ajutor de la stat. În 2019, când am făcut noi FIV, exista un program de la Ministerul Sănătăţii care oferea nişte bănuţi, dar care, în acelaşi timp, avea nişte condiţii pe care noi nu le îndeplineam. Aşa că am făcut totul pe cont propriu. Am făcut FIV în noiembie 2019, iar mamă am devenit abia în 3 august 2022. Costurile totale au fost în jur de 10.000 de euro”, a precizat Mădălina Croitor.

Potrivit acesteia, merită orice efort ca să ajungi să ai un copil. „Luptaţi ca să ajungeţi aici. Luptaţi cât puteţi... E greu şi acum. Chiar foarte greu uneori. Dar atât de frumos. Ni s-a îndeplinit cea mai arzătoare dorinţă. Avem lumină. Avem copilul mult dorit. Avem 1 an și 6 luni de fericire maximă. Avem 11 kg de iubire pură. Avem tot ce ne-am dorit.”

La pomul lăudat să nu te duci cu sacul...

De Programul Naţional FIV 2023 a beneficiat și cuplul format din VL și DL. Aceștia nu au avut însă parte de o experienţă prea plăcută. „În anul 2019 tot apărea la televizor un doctor care se lăuda cu ce minuni face în reproducerea umană asistată. Așa că ne-am hotărât să mergem la el, la Cluj, la o consultaţie. Dânsul lucrează și la o renumită clinică din București, dar se deplasează lunar în Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Craiova”, spune VL.

S-au prezentat la clinică și în urma primei consultaţii li s-a înmânat o întreagă listă de analize de efectuat. „Am făcut analizele care ne-au costat peste 10.000 de lei și am revenit la clinică. În urma consultaţiei, doctorul ne-a spus că avem aceleași șanse de reușită și pe cale naturală, cât și pe cale FIV. Ca urmare, ne-am continuat viaţa. În anul 2023 am primit un telefon și am fost întrebată dacă am dori o consultaţie gratuită la domnul doctor. După consultaţie, urma să fim introduși în Programul naţional și să primim vouchere în valoare de 3.000 de euro pentru fertilizare in vitro. Am acceptat și am așteptat voucherele”, își amintește VL.

Vouchere și... ceva în plus

Cuplul a revenit la doctor, care le-a explicat că pe lângă vouchere mai trebuie să plătească 1.500 de euro. „Am fost prima dată la București, am făcut histeroscopia și am plătit 3.550 de lei. Urma să ne întoarcem pentru puncţie, dar surpriză: am fost sunaţi de o doamnă de la clinică. Aceasta ne-a comunicat că înainte de puncţie trebuie să virăm în contul firmei, nu al clinicii, 1.500 de euro. Este vorba de o firmă care am observat că s-a înfiinţat în 20 septembrie 2023. Exact când au apărut voucherele. Eu, revoltată, am zis că deja am plătit 3.550 de lei, iar dânsa mi-a spus că acea procedură nu intră [în acele costuri]”, spune VL.

După discuţii și ameninţări că vor trimite voucherul înapoi la minister, au obţinut un discount de 3.550 de lei. „Ulterior, am întrebat dacă vom mai avea ceva de plată în afară de acel voucher. Mi s-a comunicat că nu. Am ajuns din nou la București pentru puncţie. Și din nou, surpriză: pe lângă voucher ni s-au cerut din nou 1.400 de lei pentru îngrijiri medicale și anestezie. Această anestezie am văzut ulterior că ar fi trebuit să intre în voucher, conform contractului de la minister. Nu am mai avut nervi să mă cert din nou cu ei și am plătit”, precizează VL.

Surprize după surprize

A urmat apoi pregătirea pentru embriotransfer, respectiv analize, consultaţii și ecografii din două în două zile. „Pe data de 20 noiembrie am făcut analiza și consultaţia, în urma căreia asistenta ne-a comunicat să venim la embriotransfer la 27 noiembrie. Ajunsă acolo mi s-au transferat doi embrioni de ziua 5.”

După două săptămâni a făcut testul de sarcină, care a ieșit negativ: „Am vorbit cu doctorul, care a zis că nu își explică ce s-a întâmplat. Ulterior, am hotărât să facem din nou actele pentru vouchere și am cerut documente pe care să le trimit la minister. Din nou surpriză: ni se trimite o scrisoare medicală în care scria că în urma puncţiei nu am avut ovocite și nu s-au format embrioni. Procedura de embriotransfer nu a fost efectuată din cauza neformării embrionilor. Eu însă în urma puncţiei am avut 15 ovocite, din care au rezultat șase embrioni... Așadar, sunt multe de spus despre acest doctor care tot apare la televizor și la diverse emisiuni, însă aţi văzut ce s-a întâmplat în cazul nostru!”, a conchis tânăra.