Maria Mirabela Manea este medic specialist neurolog la Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare București
Insuficiența cardiacă (IC) și accidentul vascular cerebral (AVC) sunt boli asociate cu mortalitate și morbiditate crescute (1). Pacienții cu IC și fibrilație atrială (FiA) au un risc anual mai mare de AVC (1,6%) față de cei fără FiA (1,2%) (2). Există suficiente date în literatură care atestă un risc crescut de AVC la pacienții IC (3, 4). Acest risc este maxim în primele 30 zile de la diagnosticarea IC și se menține crescut până la cinci ani de la momentul diagnosticului (3), deși există date contradictorii privind durata riscului de ischemie cerebrală la pacienții cu IC, într-un alt studiu acest risc revenind la normal la șase luni după diagnosticul IC (5).
Interacțiunile neuro-cardiogene: mecanisme fiziopatologice
Reducerea fluxului sangvin cerebral în insuficiența cardiacă
Deși creierul are mecanisme compensatorii de reglare a fluxului cerebral și de evitare a hipoperfuziei în cazul IC, după o perioadă de timp și o progresie a IC, mecanismele de autoreglare cerebrală devin insuficiente, unele studii evidențiind o scădere cu aproximativ 20% a fluxului cerebral la acești pacienți (9). Nu sunt pe deplin cunoscute mecanismele fiziopatologice de afectare a autoreglării cerebrale, însă există dovezi că SRAA, endotelina, adiponectina și alți metaboliți sunt legați de modificările vasculare cronice din IC, iar molecule vasoactive endogene (de exemplu, adenozin-monofosfatul intracelular) conduc la modificări ale vaselor cerebrale, ca mecanism de adaptare la fracția de ejecție scăzută cronic (6).
Disfuncția cognitivă în insuficiența cardiacă
Disfuncția cognitivă apare la un procentaj important de pacienți cu IC, existând actual mai multe ipoteze privind mecanismele patogenice: AVC ischemic cardioembolic secundar disfuncției ventriculare sistolice cu stază sangvină, status hipercoagulant din IC (secundar disfuncției endoteliale ce conduce la adeziune plachetară endotelială și activarea cascadei coagulării) (10, 11); hipoperfuzia cerebrală cronică cu ischemie cerebrală regională (în special afectarea lobului temporal medial și hipocampului). Deteriorarea cognitivă legată de hipoperfuzia cerebrală este susținută în studii de existența unei ameliorări cognitive după îmbunătățirea funcției ventriculare stângi la pacienții care au beneficiat de implantarea dispozitivelor ventriculare stângi de asistare cardiacă (12).
Insuficiența cardiacă și accidentul vascular cerebral ischemic acut
Disfuncția diastolică în AVC
Disfuncția sistolică și riscul de AVC
Scăderea fracției de ejecție după infarctul miocardic este un factor de risc independent pentru AVC, în studiul SAVE (Survival and Ventricular Enlargement), fiecare scădere cu 5% a fracției de ejecție asociind o creștere a riscului de AVC de până la 18% (16).
Mecanisme ale AVC ischemic în insuficiența cardiacă
Tratamentul AVC ischemic asociat cu insuficiența cardiacă
Prognosticul în AVC ischemic asociat cu insuficiența cardiacă
Concluzii
Insuficiența cardiacă și AVC ischemic sunt afecțiuni frecvent asociate în practica medicală, care asociază factori de risc similari, mecanisme etiopatogenice intricate și o rată mare de mortalitate. Cunoașterea potențialelor complicații cardiace la pacienții cu AVC acut și tratarea lor corespunzătoare este necesară pentru a scădea riscul recurențelor embolice cerebrale și al mortalității atât pe termen scurt, cât și la distanță.
Bibliografie
1. Roger VL et al. Executive summary: heart disease and stroke statistics--2012 update: a report from the American Heart Association. Circulation. 2012 Jan 3;125(1):188-97
2. Abdul-Rahim AH et al. Risk of Stroke in Chronic Heart Failure Patients Without Atrial Fibrillation: Analysis of the Controlled Rosuvastatin in Multinational Trial Heart Failure (CORONA) and the Gruppo Italiano per lo Studio della Sopravvivenza nell’Insufficienza Cardiaca-Heart Failure (GISSI-HF) Trials. Circulation. 2015 Apr 28;131(17):1486-94
3. Alberts VP et al. Heart failure and the risk of stroke: the Rotterdam Study. Eur J Epidemiol. 2010 Nov;25(11):807-12
4. Hays AG et al. Left ventricular systolic dysfunction and the risk of ischemic stroke in a multiethnic population. Stroke. 2006 Jul;37(7):1715-9
5. Holmström A et al. Heart dysfunction in patients with acute ischemic stroke or TIA does not predict all-cause mortality at long-term follow-up. BMC Neurol. 2013 Sep 23;13:122
6. Kim MS, Kim JJ. Heart and brain interconnection - clinical implications of changes in brain function during heart failure. Circ J. 2015;79(5):942-7
7. Skinner JE. Neurocardiology shows that the central, not peripheral, action of propranolol reduces mortality following acute coronary artery occlusion in the conscious pig. Integr Physiol Behav Sci. 1991 Apr-Jun;26(2):85-97
8. Li YF et al. Alteration of NMDA NR1 receptors within the paraventricular nucleus of hypothalamus in rats with heart failure. Circ Res. 2003 Nov 14;93(10):990-7
9. Choi BR et al. Factors associated with decreased cerebral blood flow in congestive heart failure secondary to idiopathic dilated cardiomyopathy. Am J Cardiol. 2006 May 1;97(9):1365-9
10. Gibbs CR et al. Abnormalities of hemorheological, endothelial, and platelet function in patients with chronic heart failure in sinus rhythm: effects of angiotensin-converting enzyme inhibitor and beta-blocker therapy. Circulation. 2001 Apr 3;103(13):1746-51
11. Chin BS et al. Interleukin-6, tissue factor and von Willebrand factor in acute decompensated heart failure: relationship to treatment and prognosis. Blood Coagul Fibrinolysis. 2003 Sep;14(6):515-21
12. Fendler TJ et al. Incidence and predictors of cognitive decline in patients with left ventricular assist devices. Circ Cardiovasc Qual Outcomes. 2015 May;8(3):285-91
13. Park HK et al. Left Ventricular Diastolic Dysfunction in Ischemic Stroke: Functional and Vascular Outcomes. J Stroke. 2016 May;18(2):195-202
14. Seo JY et al. Implication of left ventricular diastolic dysfunction in cryptogenic ischemic stroke. Stroke. 2014 Sep;45(9):2757-61
15. Otite FO et al. Increasing atrial fibrillation prevalence in acute ischemic stroke and TIA. Neurology. 2016 Nov 8;87(19):2034-2042
16. Loh E et al. Ventricular dysfunction and the risk of stroke after myocardial infarction. N Engl J Med. 1997 Jan 23;336(4):251-7
17. Ay H et al. An evidence-based causative classification system for acute ischemic stroke. Ann Neurol. 2005 Nov;58(5):688-97
18. Cuadrado-Godia E et al. Heart failure in acute ischemic stroke. Curr Cardiol Rev. 2010 Aug;6(3):202-13
19. Georgiadis D et al. Cerebrovascular reactivity is impaired in patients with cardiac failure. Eur Heart J. 2000 Mar;21(5):407-13
20. Choi BR et al. Factors associated with decreased cerebral blood flow in congestive heart failure secondary to idiopathic dilated cardiomyopathy. Am J Cardiol. 2006 May 1;97(9):1365-9
21. Caplan LR, Hennerici M. Impaired clearance of emboli (washout) is an important link between hypoperfusion, embolism, and ischemic stroke. Arch Neurol. 1998 Nov;55(11):1475-82
22. European Stroke Organisation (ESO) Executive Committee; ESO Writing Committee. Guidelines for management of ischaemic stroke and transient ischaemic attack 2008. Cerebrovasc Dis. 2008;25(5):457-507
23. Lavine SD et al. Training Guidelines for Endovascular Stroke Intervention: An International Multi-Society Consensus Document. Interv Neurol. 2016 Jun;5(1-2):51-6
24. Roquer J et al. Acute stroke unit care and early neurological deterioration in ischemic stroke. J Neurol. 2008 Jul;255(7):1012-7
25. Kernan WN et al. Guidelines for the prevention of stroke in patients with stroke and transient ischemic attack: a guideline for healthcare professionals from the American Heart Association/American Stroke Association. Stroke. 2014 Jul;45(7):2160-236
26. Yancy CW et al. 2013 ACCF/AHA guideline for the management of heart failure: executive summary: a report of the American College of Cardiology Foundation/American Heart Association Task Force on practice guidelines. Circulation. 2013 Oct 15;128(16):1810-52
27. Grau AJ et al. Risk factors, outcome, and treatment in subtypes of ischemic stroke: the German stroke data bank. Stroke. 2001 Nov;32(11):2559-66
28. Bots ML et al. Left ventricular hypertrophy and risk of fatal and non-fatal stroke. EUROSTROKE: a collaborative study among research centres in Europe. J Epidemiol Community Health. 2002 Feb;56 Suppl 1:i8-13
29. Adams RJ et al. Coronary risk evaluation in patients with transient ischemic attack and ischemic stroke: a scientific statement for healthcare professionals from the Stroke Council and the Council on Clinical Cardiology of the American Heart Association/American Stroke Association. Circulation. 2003 Sep 9;108(10):1278-90
30. Petty GW et al. Ischemic stroke subtypes : a population-based study of functional outcome, survival, and recurrence. Stroke. 2000 May;31(5):1062-8
31. Ois A et al. Early arterial study in the prediction of mortality after acute ischemic stroke. Stroke. 2007 Jul;38(7):2085-9
32. Touzé E et al. Risk of myocardial infarction and vascular death after transient ischemic attack and ischemic stroke: a systematic review and meta-analysis. Stroke. 2005 Dec;36(12):2748-55
33. Kerr G et al. Elevated troponin after stroke: a systematic review. Cerebrovasc Dis. 2009;28(3):220-6
34. Jensen JK et al. Frequency and significance of troponin T elevation in acute ischemic stroke. Am J Cardiol. 2007 Jan 1;99(1):108-12
35. Oppenheimer SM. Neurogenic cardiac effects of cerebrovascular disease. Curr Opin Neurol. 1994 Feb;7(1):20-4
36. Wang TD et al. Myocardial stunning after cerebral infarction. Int J Cardiol. 1997 Feb;58(3):308-11
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe