Urgenţa semnalului este generată de înalta adicţie, construită de ofertele industriei tutunului, de creșterea rapidă a pieţei și ofertei, atractivitatea aromelor și de agresivitatea marchetării adresate adolescenţilor și tinerilor.

Deși destul de tardiv, semnalul de alarmă tras de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) la 14 decembrie 2023 este binevenit. Spun asta tocmai pentru că documentul menţionat su­bliniază din start forţa adictivă a noilor produse, oferite generos de industria tutunului, și noua capcană pentru masa de adolescenţi.

        Din punct de vedere epidemiologic, incidenţa consumului la tineri o depășește deja pe cea din rândul adulţilor în multe ţări. În Canada, proporţia utilizatorilor de ţigări electronice la grupa de vârstă 16-19 ani s-a dublat în perioada 2017-2022, iar în Marea Britanie s-a triplat în ultimii trei ani.

        Promovarea ţigărilor electronice ca produs alternativ nu s-a dovedit a aduce beneficii pentru sănătate. În schimb, există deja suficiente dovezi alarmante legate de efectele adverse asupra sănătăţii populaţiei. De aceea, OMS a considerat urgente măsurile de prevenire a iniţierii consumului acestor produse, măsurile de protejare a nefumătorilor și integrarea acestora în programele de control al tabagismului. 

        Unele ţări au făcut deja pași: 34 au interzis vânzarea ţigărilor electronice. La polul opus regăsim însă 88 de ţări care nu au stabilit vârsta minimă la care pot fi cumpărate. Alte 74 de ţări nu au nicio legislaţie pentru astfel de produse. Și, uite așa, cum spunea în comunicat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general OMS, „copiii sunt recrutaţi și prinși într-o capcană la vârste precoce și rămân dependenţi de nicotină”.

De trei ori mai predispuși la vapat

        Dacă privim mesajele industriei tutunului, regăsim pledoarii pentru variante de scenarii protectoare, de la cel care atribuie ţigării electronice rolul de substituent pentru tutunul convenţional, de ajutor în sevrajul cauzat de tutunul clasic până la efectele minimale pe care aceasta l-ar avea asupra sănătăţii. Dacă însă ne uităm la evidenţele știinţifice din surse independente, nesponsorizate de industria tutunului, aflăm că utilizarea ţigărilor electronice generează substanţe toxice, unele chiar inductoare de cancer, și o creștere a riscului de boli cardiace sau pulmonare. Expunerea în cazul gravidelor poate avea chiar efecte asupra dezvoltării fătului.

        Ţintirea adolescenţilor s-a făcut cu adăugarea a 16.000 de arome și promovarea în media și cu ajutorul influencerilor. Experţii OMS atrag atenţia că o expunere promoţională, chiar de scurtă durată, în mass-media poate fi asociată cu inducerea unei atitudini pozitive faţă de aceste produse. Studiile au demonstrat că tinerii care folosesc ţigări electronice sunt de trei ori mai predispuși să continue să le folosească în următorii ani.

OMS recomandă

        Comunicatul OMS oferă o serie de recomandări, precum:

• Interzicerea vânzării unor astfel de produse și implementarea interdicţiei de promovare a lor. Continuarea monitorizării și supravegherii lor, pentru a permite o susţinere eficace a intervenţiilor în domeniul sănătăţii publice, cu ranforsarea 
  controlului;
• Acolo unde comercializarea lor este permisă ca produs de consum, trebuie stabilit cadrul legislativ care să reducă apetitul și efectul dăunător al acestora; în plus, trebuie interzisă utilizarea aromelor – este nevoie de limitarea concentraţiei de nicotină, controlul calităţii acesteia și taxarea produselor;
• Strategiile privind sevrajul trebuie bazate pe cele mai bune evidenţe disponibile și pe eficacitate, integrabile alături de alte măsuri de control al tabagismului. Guvernele să nu permită vânzarea ţigărilor electronice ca produs de consum asociat 
  obiectivelor legate de sevrajul tabagic;
• Fiecare guvern care urmărește o strategie de renunţare la fumat bazată pe utilizarea de ţigări electronice trebuie să controleze condiţiile în care acest produs este accesat, pentru a asigura condiţii clinice adecvate și de reglementare a produselor ca medicamente (inclusiv necesitatea autorizaţiei de introducere a lor pe piaţă ca medicamente). Decizia de afolosi ţigara electronică în scopul renunţării la fumat ar trebui luată în considerare numai după epuizarea altor strategii de renunţare la fumat dovedite ca eficiente.

Alte politici de sănătate

        Profiturile industriei tutunului create prin comercializarea tutunului convenţional, dar și prin oferirea de alternative mai puţin dăunătoare permit acesteia să stea la masă cu decidenţii politici din Sănătate și cu guvernele și să împiedice acele măsuri care sunt realmente protectoare pentru sănătatea unei naţiuni. De asemenea, în timp ce promovează din plin aceste alternative către copii și nefumători, industria tutunului continuă să vândă miliarde de ţigări tradiţionale.

        Este loc și de alte politici de sănătate, precum interzicerea promovării noilor produse, a sponsorizărilor oferite de industrie, dar și a unui anumit gen de promovare legat de ambalaj (culori, descrieri atractive sau nume de brand). Ar trebui definite și condiţiile de manipulare a produsului post-vânzare, maximul de volum al cartușului, puterea bateriei, limite privind cantitatea și concentraţia de nicotină. De asemenea, sunt prohibite ţigările electronice care au caracteristici ce ar permite transmiterea de informaţii (detalii topografice) către terţe părţi (incluzând aici și producătorii), prin conexiuni la telefoane smart sau prin comenzi la distanţă. La fel, trebuie interziși toţi aditivii care au proprietăţi carcinogenetice, mutagenice sau care afectează funcţia de reproducere etc.

        O altă sugestie este de protejare a populaţiei de afirmaţii înșelătoare sau false privind siguranţa sau eficacitatea folosirii acestor produse în cadrul sevrajului de ţigările convenţionale, pentru renunţarea la fumat. Este vorba de produse cuprinse sub termenul de ENDS („electronic nicotine delivery systems”) sau ENNDS („electronic non-nicotine delivery systems”), adică cele care conţin:

• e-lichide [bateria încălzește o rezistenţă, iar lichidul încălzit de aceasta eliberează vapori, de aici termenul de „vaping”, „vapare”] și
• dispozitive adaptate pentru eliberarea lor (de exemplu, „e-pipe” [pipa electronică], „e-cigarettes” [ţigara electronică], „e-shishas” [ţigara electronică de unică folosinţă de tip narghilea]).

               O altă completare se referă la interdicţia vânzării acestor produse către copii, controlarea filierei de distribuţie, pentru a restricţiona accesul lor la astfel de oferte. Obligatorii apar și alte cerinţe: cea privind controlul în timp real de către autorităţi al vânzărilor de ţigări electronice, cerinţa de a face cunoscute și de a permite circularea informaţiilor privitoare la efectele dăunătoare ale acestora.

Mult mediatizatul E-Cigarette Summit

        Comunicatul OMS a fost urmat la puţine zile de informaţii – mult mai bine mediatizate – venite de la conferinţa internaţională „E-Cigarette Summit” de la Londra, privind „noile strategii pentru reducerea riscurilor asociate fumatului”. Aparent, cu aceleași obiective ca ale celor care activează de mulţi ani în frontul de control al tabagismului – reducerea incidenţei fumatului la mai puţin de 5% –, dar cu altă viziune privind locul și rolul produselor cu nicotină cu risc redus.

        În cadrul conferinţei s-a discutat și conceptul de „harm reduction” (reducerea riscurilor), o strategie folosită în medicină și în politici sociale pentru a minimiza efectele negative ale obiceiurilor individuale sau populaţionale ce nu pot fi îndepărtate complet sau prevenite. Marea Britanie, Japonia și Suedia deţin asociaţii profesionale, cum este Royal College of Physicians din Anglia, ce sprijină conceptul de „harm reduction” atât în domeniul susţinerii, cât și al integrării ideii de reducere a efectelor nocive ale fumatului prin intermediul ţigării electronice.

Studiile: ce spun și cum sunt citite

        Oare cine a promovat și introdus ţigările convenţionale? Royal College of Physicians intitula raportul său, lansat în aprilie 2016, „Nicotine without smoke: Tobacco harm reduction”. Privită  prin prisma acestor cercetători, mulţi dintre ei sponsorizaţi sau lucrând pentru industria tutunului ori pentru producătorii de ţigări electronice, interpretarea recomandărilor Cochrane legate de folosirea ţigării electronice pentru întreruperea fumatului este optimistă.

        Profesorul Peter Hajek (Queen Mary University of London) arăta, în urma analizei a 78 de studii și cercetări în domeniu, că utilizarea produselor de vapat sau apelarea la o terapie de înlocuire a nicotinei poate conduce la renunţare la fumat pentru o perioadă de cel puţin șase luni. Iar din alte zece studii știinţifice desfășurate în perioada noiembrie 2022 - octombrie 2023, același cercetător a concluzionat că probabilitatea ca după cele șase luni de abstinenţă să se revină la fumat este foarte mică. Nimeni însă nu a specificat ce se întâmplă ulterior cu cei care rămân dependenţi de ţigara electronică. 

        De la rezultatele acestor studii s-a trecut la strategii și politici în domeniu. În acest sens, profesor Caitlin Notley (Norwich Medical School) a evidenţiat riscurile unei legislaţii foarte restrictive asupra accesului fumătorilor la aceste produse, mai puţin dăunătoare comparativ cu fumatul. Marotele sunt aceleași – riscul de a crește comercializarea lor pe piaţa neagră, transferarea responsabilităţii colective pe umerii părinţilor, ai mass-mediei, cercetătorilor, guvernelor pentru a trece la o „legislaţie echitabilă”. 

               Nu este de mirare că oameni care au lucrat anterior în domeniul politicilor de sănătate, fiind susţinători ai frontului antifumat (precum Clive Bates), au schimbat tabăra și au acum un singur mesaj-cheie: „Aceste produse sunt mai puţin riscante decât fumatul și, de asemenea, sunt utile și pentru cei care vor să se lase de fumat”. Iar industria tutunului nu este de acord cu acţiunile unor guverne care încearcă restricţionarea potenţială a vânzărilor de produse de vaping de unică folosinţă, creșterea taxelor și menţinerea produselor ENDS („electronic nicotine delivery systems”) în spatele ghișeelor magazinelor, la fel cum se întâmplă cu ţigările convenţionale.

Ar trebui să ne dea de gândit

Există, din fericire, cercetători independenţi care supraveghează și celelalte mișcări ale industriei tutunului (unele mai puţin publice) și care deconspiră acţiuni secrete ale acesteia de promovare a unor campanii pro-vaping. Astfel, aflăm elemente care ar trebui să ne dea de gândit. O investigaţie recentă a publicaţiei britanice The Times a arătat că industria tutunului ar fi finanţat lucrări știinţifice cu scopul de a minimiza riscurile vapingului în rândul copiilor. Toate acestea ar fi parte a unei campanii de lobby secrete menite să stimuleze vânzările de ţigări electronice și să blocheze adoptarea unor măsuri de sănătate publică ce vizează protejarea tinerilor.

        În Marea Britanie, medici, oameni de știinţă și grupuri de activiști „independenţi” finanţate sau legate de companiile multinaţionale de tutun s-au aflat în fruntea eforturilor care încercau să păstreze abordarea liberală a acestei ţări în ceea ce privește vapatul, fără a urma exemplul altor ţări de impunere a interdicţiilor, taxelor sau restricţiilor privind aromele. Așa se face că, în acest moment, Marea Britanie se confruntă cu o „epidemie” de vaping în rândul tinerilor și cu o creștere substanţială, de 30% de la un an la altul, a proporţiei copiilor care au încercat vapingul. Raportul din iunie 2023 al Action on Smoking and Health, fondat de Royal College of Physicians în 1971, arată că această creștere a fost chiar de 50% de la un an la altul: de la unul din 13 copii, la unul din nouă copii este proporţia celor care folosesc ţigări electronice. 

        Au fost raportate încet, încet și rezultate nedorite, precum cazul unei fetiţe cu astm bronșic care vapa mult – a ajuns în comă și a rămas în această stare timp de patru zile. Astfel de raportări au apărut și în alte ţări.

        Cercetările care pun la îndoială riscurile vapingului pentru tineri au fost apoi citate ca dovezi în răspunsurile la consultări guvernamentale de către grupurile de campanie finanţate de industria tutunului. Aceleași investigaţii The Times arată că sute de medici britanici au participat la sesiuni de formare în favoarea folosirii vapingului pentru renunţarea la fumat. Sesiunile au fost conduse de un medic NHS (National Health Service) care se pare că a fost plătit pentru serviciile sale de o companie multinaţională americană de tutun.

Nimic nu este nou sub soare

        O altă companie multinaţională de tutun, de data aceasta britanică, a contribuit la desfășurarea unei campanii care s-a prezentat drept vocea vaperilor obișnuiţi, încercând să influenţeze politica guvernamentală, spune The Times. Sub imaginea unui pumn ridicat care ţine sfidător o ţigară electronică, World Vapers’ Alliance (WVA) s-a autoproclamat ca organizaţie de bază care luptă pentru drepturile vaperilor obișnuiţi. Aceasta a făcut un tur în Europa cu un „autobuz de vape” (foto), oferind ţigări electronice gratuite și îndemnând utilizatorii să le scrie parlamentarilor pentru a face politici pro-vaping, precum și să facă propriile încercări de a influenţa guvernele.

        Într-un răspuns recent la o consultare a guvernului britanic privind combaterea vapatului în rândul tinerilor, WVA și-a exprimat public opoziţia faţă de propunerile de restricţionare a aromelor și de interzicere a dipozitivelor de vaping de unică folosinţă. Organizaţia a răspuns astfel la sugestia că ţigările electronice ar dăuna sănătăţii tinerilor. Trimiterea răspunsului de șapte pagini s-a făcut cu dovezi știinţifice, inclusiv cu o lucrare care constata că cea mai mare parte a utilizării vapingului în rândul adulţilor tineri este „ocazională [en.: infrequent] și că este improbabil să crească riscul unei persoane de a suferi consecinţe negative asupra sănătăţii”. Răspunsul a mai fost însoţit de o lucrare care concluziona că „un adevărat efect de punte la tineri nu a fost demonstrat” [en.: gateway effect; este vorba de ipoteza escaladării consumului și către alte substanţe cu efect psihoactiv]. 

               De aici și până la folosirea unor tactici mai vechi aplicate, care din păcate au funcţionat și pentru tutunul convenţional, nu a fost decât un pas. Medici ce promovează noile alternative, care fac cursuri de iniţiere în folosirea vapingului pentru sevraj, organizaţii care susţin aceste politici pro-vaping, precum și reprezentanţi ai mass-media, ai autorităţilor, parlamentari, campanii de promovare etc. reprezintă tactici vechi și noi în acest sens. Ceea ce însă nu avem voie să uităm este că „lupul își schimbă părul, dar năravul, ba”. Și că, de fapt, nimic nu este nou sub soare.