Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  REUNIUNI

Impactul pandemiei asupra medicinei de familie

Viața Medicală
Dorina Novac vineri, 2 aprilie 2021

Pandemia le-a impus medicilor de familie o adaptare forţată, ridicând totodată o serie de provocări, între care necesitatea de a găsi un echilibru între păstrarea propriei sănătăţi și asigurarea serviciilor medicale specifice COVID-19.

poza generalaUn maraton de informare și dezbateri știinţifice pe cele mai actuale teme din medicină a avut loc în cadrul Conferinţei de Medicina Familiei cu participare internaţională, organizată de Asociaţia Medicilor de Familie București-Ilfov. Anul acesta, manifestarea știinţifică s-a desfășurat în perioada 24-27 martie, exclusiv online.

Pandemia de COVID-19 le-a impus medicilor de familie, din întreaga lume, o adaptare forţată la o serie de gesturi noi, manevre și atitudini medicale, fără a avea posibilitatea adoptării unui ritm confortabil, a atras atenţia dr. Celina Silvia Stafie, șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.

Aflaţi sub presiunea timpului, medicii de familie au fost nevoiţi să facă faţă diferitelor provocări simultane: să prevină transmiterea virusului, să protejeze personalul medical, să-și adapteze managementul cabinetului, să furnizeze prin metode proprii materialele necesare pentru serviciile medicale specifice COVID-19 și, în același timp, să-și păstreze starea de
sănătate și de bunăstare.

Dificultăţi de adaptare

În România, soluţiile adoptate de Ministerul Sănătăţii nu au fost suficiente pentru a proteja și pentru a susţine medicii în timpul pandemiei, crede dr. Celina Silvia Stafie.

În Marea Britanie, cadrele medicale au beneficiat de o serie de facilităţi, cum ar fi programe preferenţiale de cumpărături în supermarketuri și preţuri reduse, servicii de asistenţă pentru bunăstare, ghiduri gratuite și aplicaţii cu sugestii pentru sănătatea mentală și fizică.

Specialiștii din Iași au realizat un studiu la aproximativ trei luni de la stabilirea măsurilor naţionale pentru starea de urgenţă generată de pandemie. Obiectivul cercetării a fost de a analiza impactul psiho-emoţional și gradul de adaptare și acceptare ale medicilor de familie faţă de schimbările condiţiilor de muncă, impuse de pandemie.

Dr. Celina Stafie a menţionat că pentru medicii de familie, stresul de a fi infectat cu SARS-CoV-2, frica de a-i infecta pe cei dragi și presiunea zilnică creată de respectarea restricţiilor impuse de autorităţi au reprezentat elemente ce au declanșat un dezechilibru psiho-emoţional.

„Medicii de familie din cabinete grupate s-au adaptat mai puţin, comparativ cu cei care practicau în cabinete izolate: aceștia din urmă au fost mai puţin expuși, mai puţin bolnavi și, prin urmare, au reușit mai bine adaptarea la pandemie”.

Femeile, mai stresate decât bărbaţii

Prezenţa simptomelor de stres a fost semnificativ mai mare la femei, în comparaţie cu bărbaţii, arată rezultatele studiului. Acest fapt poate fi tradus printr-un status imun deficitar, în comparaţie cu bărbaţii, din cauza prevalenţei mai mari a bolilor cronice, dar și a unui nivel mai scăzut de gestionare a stresului.

„Rezultatele obţinute în studiul nostru confirmă faptul că în România stresul de acomodare la pandemie a afectat sănătatea fizică și mentală a medicilor de familie, încă în primele două luni”, a adăugat dr. Celina Silvia Stafie.

Datele mai arată că medicii de familie cu mai multă vechime în profesie, care lucrează în birouri individuale, bărbaţi, din regiunea Nord-Vest, din mediul rural și cu vârsta mai mare de 52 de ani s-au adaptat mult mai bine.

Specialistul atrage atenţia că rezultatul studiului este un semnal de alarmă pentru epidemiologii și medicii din medicina muncii, care trebuie să efectueze controale periodice, să-și înregistreze constatările și să elibereze un certificat de „apt” sau „capacitate condiţionată de a lucra”, în funcţie de starea de sănătate fizică și psihică a medicului.

Cercetarea a fost realizată la nivelul întregii ţări și a fost comparată cu rezultatele obţinute pe diferite regiuni geografice. Pentru efectuarea studiului, a fost conceput și validat un chestionar, colectându-se 677 de răspunsuri.

Probioticele și sănătatea orală

Infecţiile de tract respirator superior sunt de două ori mai frecvente decât cele ale tractului respirator inferior, a precizat prof. dr. Roxana Nemeș, medic primar pneumolog.

Chiar dacă majoritatea infecţiilor de tract respirator superior sunt reprezentate de infecţii virale, aproximativ 10% dintre acestea sunt determinate iniţial de bacterii.

Medicul a mai explicat că probioticele intestinale convenţionale nu au o persistenţă orală: beneficiile pentru cavitatea bucală sunt tranzitorii și se datorează în mare parte stimulării sistemului imunitar.

p3

„Termenul de « probiotice orale» se referă la bacterii benefice provenite de la gazdă care ajută la menţinerea sau îmbunătăţirea sănătăţii orale. Nu sunt probiotice intestinale administrate pe cale orală”, a adăugat prof. dr. Roxana Nemeș.

Cunoscut sub numele de BLIS K12 (bacteriocin-like inhibitory substances), Streptococcus salivarius K12 colonizează cavitatea bucală și nazofaringele persoanelor sănătoase. Este un indicator al funcţionării normale a sistemului imunitar și al protecţiei împotriva patogenilor.

De asemenea, asigură o protecţie naturală faţă de infecţiile tractului respirator superior. Medicul a menţionat că acesta produce două bacteriocine: peptidele antimicrobiene Salivaricin A2 și Salivaricin B, care pot inhiba dezvoltarea tulpinilor bacteriene patogene.

Abuzul de IPP trebuie evitat

Până la 60% dintre persoanele cu reflux gastroesofagian nu se pot odihni noaptea. Antiacidele, în momentul în care neutralizează pH-ul intragastric, pot să provoace mai multe situaţii neplăcute. Cu ajutorul alginaţilor, însă, pacienţii beneficiază de un debut rapid al acţiunii acestora, a precizat prof. dr. Mircea Diculescu.

Rezultatele a opt studii observaţionale au arătat că 45% dintre pacienţi prezintă simptome reziduale în ciuda tratamentului cu inhibitori de pompă de protoni (IPP). Acestea pot include: pirozis – senzaţie de arsură în spatele sternului (arsură retrosternală) sau durere în spatele sternului (durerea retrosternală); regurgitaţia – gust acid sau refluarea conţinutului gastric; dispepsia – senzaţia de arsură sau durere în partea superioară a abdomenului.

p2

Profesorul Diculescu a menţionat că există un fenomen de supraprescriere a IPP: „De multe ori, farmaciștii, din dorinţa de a proteja cât mai bine pacienţii, dau la pachet, indiferent cu ce medicament antihipertensiv, și un inhibitor de pompă de protoni, să nu-i facă rău la stomac (...) și dacă îi dau și un probiotic (...) tacâmul este complet. Inhibitorii de pompă de protoni sunt supraprescriși sau supraadministraţi de pacienţi”.

Un alt studiu arată că în Europa consumul de IPP a crescut aproape de cinci-șase ori comparativ cu începutul anilor 2000. Aproximativ 25-70% dintre prescripţiile cu IPP erau pentru indicaţii neprevăzute în ghidurile terapeutice. Specialistul a mai explicat că ghidurile de tratament NICE recomandă utilizarea IPP pe termen scurt în dozele minime eficace.

„Nu recomand să nu se folosească inhibitorii de pompă de protoni. (...) Este una dintre cele mai bune metode de control medicamentos al hemoragiei digestive superioare, de asemenea, controlează bine simptomele de reflux gastroesofagian inducând vindecarea mucoasei. Dar nu trebuie să abuzăm de inhibitori de pompă de protoni”, a adăugat medicul.

Etichete: medici familie impact emoțional pandemie covid-19 medic roxana nemes antiacid prof. dr. Mircea Diculescu IPP probiotice

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.