Primul articol publicat în nr. 22–23/2010 al revistei PSIHIATRU.RO este semnat de psihoterapeut Ramona Covrig de la Institutul Adlerian de Psihologie şi Psihoterapie (de unde? – n.n.) şi are titulul hamletian: To be or not to be unfaithful cu un subtitlu lămuritor: Crises in couples relationship. Nu facem translaţia pentru că nici masivul articol redactat numai în limba engleză nu este tradus. Conţine fără îndoială principii psihoterapeutice adleriene, bine de ştiut, dar ne întrebăm: cui se adresează? (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
În Antichitate, pentru că de atunci este cunoscută, epilepsia era numită „morbus sacer“; prin urmare, i se recunoştea statutul de boală, dar adjectivul adăugat o plasa într-o lume dincolo de omenesc. Astăzi, dedicându-i un vast capitol de neuropatologie, nu ne oprim la manifestările clinice ale ei, ci, privind-o ca un simptom, investigăm leziunile subiacente ale creierului. Mai mult, putem aborda epilepsia ca un proces, epileptogeneza care modifică funcţionarea firească a creierului ca un mod de reacţie biologică a encefalului, aşa cum este şi febra, sau, în sfârşit, ca un univers cerebral alternativ în care o infinitate de ioni se înghesuie în afara şi înlăuntrul neuronilor, forţând membranele lor sinaptice. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Intern fiind la Clinica de Boli infecţioase condusă de profesorul Matei Balş, am fost profund impresionat de nivelul ştiinţific înalt la care se profesa medicina acolo. La fiecare raport de gardă, după prezentarea cazurilor nou internate şi discutarea evoluţiei celor grave, un asistent prezenta à tour de rôle, rezumate ale articolelor nou apărute în revistele de specialitate – atenţie! – din Europa şi SUA. Am subliniat acest lucru pentru că ne aflam în perioada în care „lumina“ nu putea veni decât „de la Răsărit“. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Cartea AMOR INTELLECTUALIS, avându-l ca autor pe Ion Vianu, este atractivă chiar prin subtitlu: Romanul unei educaţii, pentru aceia care, în mod constant, dar pe ascuns, şi-au potolit setea de cultură la izvorul limpede al acelui tip de educaţie de care a avut parte autorul. Aceasta avea un caracter de subversivitate şi cel care se dădea de gol risca foarte multe. Faptul de a fi surprins cu „Les fleurs du mal“ sub pupitru sau şoptind numele lui Baudelaire echivala cu un risc de exmatriculare. Pentru aceste motive, figura unui medicinist ca Ion Vianu stârnea pentru
câţiva o profundă admiraţie şi un reazăm de speranţă. Personalitatea
umanistă a lui Ion Vianu, o fiinţare atât pe tărâmul medicinii, cât şi
pe cel al literaturii, a fost marcată tot timpul de vocaţia protestului.
(...)
Este cunoscut faptul că sindromul metabolic, numit şi sindromul de rezistenţă la insulină sau sindromul X, se caracterizează prin obezitate abdominală (centrală), dislipidemie aterogenică (creşterea trigliceridelor şi reducerea colesterolului HDL), rezistenţă la insulină şi hipertensiune arterială. Psihiatrii au observat în ultima vreme că medicaţia cu care tratează pacienţii psihotici este asociată, nu întâmplător, cu creşterea în greutate a acestora din urmă. Mai mult decât atât, fără ca să se cunoască cu precizie mecanismul fiziopatologic, studii valide au arătat că anumite antipsihotice atipice sunt asociate cu o mai pronunţată creştere în greutate decât antipsihoticele tipice. (...)
Stă poate în firea noastră să nu observăm ce aproape de noi se află un prieten, dar să ne preocupăm de cel care nu ne bagă în seamă. Publicaţia noastră, „Viaţa medicală“ a fost din primele momente alături de revista MEMORIA, salutând, timp de două decenii, apariţia fiecăruia din cele 70 de numere şi publicând recenzii, aş putea spune entuziaste, ale articolelor apărute. Totuşi mâna întinsă a fost, se pare, neobservată, deoarece nu am fost invitaţi să participăm la manifestările Fundaţiei Culturale Memoria şi la întâlnirile aniversare ale revistei şi nici menţionaţi printre publicaţiile favorabile. (...)
Joi, 8 iulie a.c., s-a deschis la Muzeul de Artă al României expoziţia Dracula – voievod şi vampir, realizată în colaborare cu Kunsthistorisches Museum Vienna şi Schloss Ambras. Aceeaşi expoziţie a fost prezentată de către Kunsthistorisches Museum din Viena la Schloss Ambras din Innsbruck în urmă cu doi ani, cu ocazia aniversării a 111 ani de la publicarea romanului „Dracula“ de Bram Stoker, în scopul de a redeschide discuţia asupra personajului istoric Vlad Ţepeş/Dracula şi a vampirismului într-un context istoric şi documentar realist. (...)
