În primul capitol al raportului se precizează că „Medicina de familie practicată prin medicii de familie reprezintă esența unui sistem de îngrijiri de sănătate complex. Pentru realizarea acestui obiectiv este necesar ca statul român, prin puterea legiuitoare și autoritățile/instituțiile cu atribuții în materie, să ofere medicilor de familie posibilitatea exercitării profesiei în condiții corespunzătoare, în scopul prevenirii, depistării timpurie sau vindecării problemelor de sănătate specifice populației”. 

În precizările preliminare, Avocatul Poporului explică și faptul că 

„Prezența unui medic de familie în comunitate este o condiție necesară garantării dreptului constituțional la ocrotirea sănătății, dar, totodată, reprezintă o soluție alternativă și de prevenire a internării pacienților în spitale. În plus, pe de o parte, prin tratamentul timpuriu, prescris de medicul de familie și sub stricta observație a acestuia, se previne apariția unor forme severe a bolii la pacienți, iar, pe de altă parte, se ia povara internării pacienților în spitale”.

Potrivit raportului accesul populației și, în mod special, a celei din zona rurală și din zonele defavorizate sau greu accesibile, este limitat, și, în unele cazuri inexistent, din cauza lipsei cabinetelor medicilor de familie.

Astfel, din datele comunicate, pot fi reținute câteva exemple:

- localități fără medic de familie: Alba - 13, Caraș-Severin - 14, Sălaj - 16, Buzău - 10, Hunedoara - 12;

- populația per cabinet de medicină de familie: în Botoșani - 2471/CM; Constanța - 2636/CM; Sălaj - 4774/CM; Suceava - 2259/CM (diferă de la un cabinet la altul).

„De asemenea, la nivel național, din informațiile furnizate, am constatat existența unui număr de 212 localități din mediul rural fără medic de familie și 665 de posturi de medic de familie vacante”, precizează instituția Avocatul Poporului.

Pandemia a accentuat deficitul de medici de familie

Tot în primul capitol al raportului se arată că „Din nefericire, pandemia a accentuat starea deficitară a sistemului medical și implicit a medicinei de familie, cu consecințe directe negative asupra stării de sănătate a populației”. În acest sens, Avocatul Poporului oferă câteva exemple:

- în perioada pandemiei, activitatea medicului de familie a suferit modificări importante, fiind legiferate consultaţiile la distanţă prin telefon/internet/videocall, medicii de familie fiind puşi în situaţia să decidă pe baza unor chestionare, pe declarațiile pacientului, fără a exista un examen clinic direct/față în față; astfel, cel mai important rol al medicului de familie a constat în supravegherea şi tratamentul pacienţilor infectaţi cu virsul Sars-CoV-2;

- în plus, medicii de familie au primit și competențe suplimentare în ceea ce privește vaccinarea anti-covid (așa cum rezultă din prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii).

O parte din concluziile prezentate de Avocatul Poporului

În partea finală a raportului special, instituția Avocatul Poporului notează următoarele:

- există localități din mediul rural care nu au un medic de famili;

- din răspunsurile comunicate de casele județene de asigurări de sănătate, a rezultat că sunt atât județe în care toate localitățile au medici de familie, dar și multe dintre județe au un deficit mare de medici de familie, care să asigure asistența medicală în mediul rural;

- la nivel național, din datele transmise comunicate de casele județene de asigurări de sănătate se constată existența unui număr de 212 localități din mediul rural fără medic de familie și 665 de posturi de medici de familie vacante;

- populația per cabinet de medicină de familie diferă de la un cabinet la altul;

- deficitul de medici de familie care activează în mediul rural este determinat, în principal, de dificultățile întâmpinate de către personalul medical, dificultăți de natură profesională (deficitul de personal specializat, dificultățile de accesibilitate la educația medicală continuă), de natură umană - posibilitățile de adaptare la condițiile de viață oferite de mediul rural, nestimulative, lipsite de orizont, fără acces la educație, cultură, sanitație deficitară (România are 45% din populație în mediul rural, din care 45% au toalete în curte, lipsește accesul la rețeaua de apă centralizată și canalizare), precum și lipsa de susținere din partea administrației locale și centrale;

- lipsa cadrelor medicale în mediul rural a dus la închiderea mai multor cabinete; acest aspect este legat și de faptul că o mare parte a medicilor de familie sunt persoane care au ieșit la pensie.

- lipsa de cooperare a autorităților locale/instituțiile județene sau centrale;

- lipsa studenților care doresc să aleagă profesia de medic de familie; cauzele acestei împrejurări pot fi materiale, profesionale și organizatorice;

- necesitatea unor modificări curriculare particulare practicii din mediul rural pentru rezidenții în medicină de familie;

- nevoia de o reformă structurală profundă a sistemului medical în România, posibil, o nouă lege a sănătății, o lege a prevenției, care să reglementeze condițiile în care să se deruleze activitatea medicală;

- necesitatea alocării unui procent mai mare, decât cel alocat până în prezent din PIB pentru medicina primară. 

Raportul complet poate fi accesat la acest link.