Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Cercetări din medicină şi biologie

Viața Medicală
Dr. Maria DRAGOTĂ joi, 6 decembrie 2012
   Cu o întârziere de un an, a apărut nr. 2/2011 al revistei Bulletin of The Transilvania University of Braşov – Medical Sciences, în care am găsit articole nu doar de medicină, ci şi de biologie.
   De la A. Georgescu şi colab. aflăm care sunt factorii asociaţi cu fibroza severă în hepatita cronică C. Pacienţii cu hepatita cronică virală C cu fibroză severă sunt mai în vârstă, cu aceeaşi distribuţie pe sexe, consum mai mare de alcool, sindrom citolitic şi colestatic mai sever, încărcătură virală mai mare şi leziuni necroinflamatorii mai severe, comparativ cu cei cu leziuni fibrotice moderate sau uşoare. Sunt menţinute specificitatea leziunilor induse de alcool, nivelurile de gGT crescute şi fibroza perivenulară, precum şi cele generate de virusul hepatitic – conglo­merate limfocitare portale, leziuni ale epiteliului biliar şi steatoză. Profilul particular clinic, biologic, virusologic şi histologic al pacientului cu hepatită cronică virală C cu fibroză severă este însoţit de aşteptări negative privind evoluţia sa spre ciroză, carcinom hepatocelular şi răspunsul potenţial la terapia antivirală.
   Gastropareza diabetică – pacienţi obezi vs. non-obezi – a fost studiată de L. Poantă şi D. L. Dumitraşcu. Datele, colectate de la 50 de pacienţi, sunt similare cu cele din literatură în ceea ce priveşte relaţia dintre simptome şi evacuarea gastrică întârziată. Obezitatea trebuie văzută ca un factor de risc pentru gastropareză în DZ tip 2. Se pot efectua teste de golire gastrică la pacienţii cu DZ cu istorie de câţiva ani, dacă au simptome digestive neexplicate prin endoscopia digestivă superioară sau diabet instabil cu terapie insulinică sau orală.
   A. Coţovanu şi C. Copotoiu au urmărit riscul şi complicaţiile cavităţii restante a chistului hidatic hepatic, la Clinica chirurgie I Tg. Mureş. Studiul a inclus 255 de pacienţi internaţi şi operaţi pentru această afecţiune în perioada ianuarie 1998 – decembrie 2009. Concluzii: chistul hidatic hepatic se dezvoltă mult timp asimptomatic sau nespecific, punând multiple probleme de diagnostic, tactică şi tehnică chirurgicală. Chirurgia este însoţită de o serie de complicaţii, uneori dificil de tratat. Diagnosticul precoce este important, deoarece sunt afectaţi mai ales pacienţi tineri, activi social şi profesional. Conceptele moderne ale tratamentului chirurgical al afecţiunii sunt orientate spre înţelegerea fiziologiei hepatobiliare, intervenţiile ţintind nu doar supravieţuirea pacientului, ci şi rezolvarea posibilelor sechele. Rezolvarea complicaţiilor cavităţii restante a chistului hidatic hepatic se face prin chirurgie tradiţională, dar o importanţă în creştere au intervenţiile minim invazive (puncţie peritoneală ghidată ecografic sau CT) ori neinvazive (colangiopancreatografie retrogradă endoscopică în complicaţiile biliare).
   Este genul un factor de risc pentru cancerul pulmonar? Răspunsul a fost dat de P. Fildan şi D. Alexandrescu, în urma unui studiu de cinci ani pe o cohortă de pacienţi (90 de femei şi 388 de bărbaţi) de la Spitalul de Pneumologie Constanţa, diagnosticaţi cu această afecţiune. Cancerul pulmonar a fost de patru ori mai frecvent la bărbaţi decât la femei; femeile au fost mai vârstnice decât bărbaţii şi au fumat mai puţin decât ei; de asemenea, au avut o supravieţuire mai bună decât aceştia. Diagnosticul de adenocarcinom a fost mai frecvent la femei.
   Evaluarea testelor rtPCR pentru identificarea speciilor de dermatofite a fost realizată de M. Irimie, A. Tătaru, A. Oanţă. Testul rtPCR (real time-PCR) creşte ratele de detecţie a dermatofitelor şi reduce drastic timpul până la rezultat, comparativ cu cultura. Având o sensibilitate ridicată, testul contribuie şi la elucidarea mediului în care infecţiile subclinice cu dematofite sunt implicate în anumite leziuni tegumentare eczematoase, psoriazice şi hiperkeratozice sau dacă specimenele clinice nelezionale cu teste PCR pozitive pot trece asimptomatic la o colonizare cu dermatofite.
   I. Varga, I. Ionescu şi I. Pascu au evaluat stresul oxidativ la pacienţii cu AVC acut ischemic, studiind statusul antioxidant total (TAS), acidul uric, albumina şi cu­prul la 27 de pacienţi cu acest diagnostic, comparativ cu 17 subiecţi-control. TAS şi nivelul cuprului au fost mai scăzute la pacienţi, iar TAS a fost corelat aproape liniar cu acidul uric, dar nu cu albumina şi cuprul; de ase­menea, s-a corelat cu scorul NIASS (scala pentru AVC a NIH) la pacienţii care au prezentat niveluri mai ridicate sau mai scăzute ale unuia din markerii individuali ai stresului oxidativ (acid uric, albumină, cupru).
   Mădălina Buzescu a punctat avantajele şi dezavantajele medicinii complementare în otita medie la copii, iar M. Idomir, C. Nemet şi M. Badea au cercetat rezistenţa antimicrobiană a tulpinilor de Klebsiella izolate de la pacienţii internaţi la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov. Acestea sunt frecvent implicate în infecţiile urinare (63,6%), ale plăgilor (10,4%), ale tractului respirator (10%), iar cu o frecvenţă mai mică, în ulcere varicoase infectate, abcese, vaginite şi uretrite, otite, peritonite, empieme şi colecistite.
   Speciile care nu produc un spectru extins de b-lac­ta­maze (ESBL) şi-au păstrat sensibilitatea la anti­biotice. Carbapenemele rămân prima alegere pentru tratamentul infecţiilor cu tulpini producătoare ESBL. Colistina, amikacina şi ciprofloxacina sunt soluţii terapeutice în anumite situaţii clinice.
   Două articole interesante: determinarea antioxi­dan­ţilor în plantele medicinale; influenţa factorilor de mediu asupra conţinutului în antioxidanţi al măceşelor, sunt semnate de L. Pogacnik şi N. Poklar Ulrich, din Slovenia.

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.