Ionuţ Isaia JEICAN
vineri, 24 decembrie 2010
Până la 22 decembrie a.c., Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca a adăpostit o preţioasă expoziţie de lucrări medicale, „Pax Corporis“, ce a putut fi vizitată la Departamentul Colecţii Speciale – sala „Gheorghe Sion“. Mirosul magic de carte veche te introduce, încă de la intrare, ca într-o maşină a timpului. Poţi observa cum, peste ani, au existat oameni care şi-au pus timpul pe altarul ştiinţelor medicale. Muncă şi migală în mii de pagini şi în planşe atât de rafinat realizate! (...)
Până la 22 decembrie a.c., Biblioteca Centrală Universitară „Lucian
Blaga“ din Cluj-Napoca a adăpostit o preţioasă expoziţie de lucrări
medicale, „Pax Corporis“, ce a putut fi vizitată la
Departamentul Colecţii Speciale – sala „Gheorghe Sion“. Mirosul magic de
carte veche te introduce, încă de la intrare, ca într-o maşină a
timpului. Poţi observa cum, peste ani, au existat oameni care şi-au pus
timpul pe altarul ştiinţelor medicale. Muncă şi migală în mii de pagini
şi în planşe atât de rafinat realizate!
Operele medicale ce au fost expuse aparţin atât unor iluştri medici din Evul Mediu şi Renaştere, cât şi celor din Antichitate, cărţile fiind editate pe parcursul secolelor XVI–XVIII.
Expoziţia a cuprins 58 de lucrări, atât de medicină, cât şi de botanică, fiind structurată cronologic în trei secţiuni: lucrări tipărite în secolul al XVI-lea, opere din secolul al XVII-lea, încheindu-se cu lucrări editate în secolul al XVIII-lea, ce fac parte din colecţia de carte veche a bibliotecii – fondurile Patrimoniu, Carte Veche Maghiară şi Carte Rară. Între „vedete“, opere ale unor medici ce au contribuit esenţial la dezvoltarea ştiinţelor medicale. Au fost expuse şi două opere reeditate în 1551 şi 1630 ce i-au aparţinut lui Galenus (129–200?), ultimul mare medic al Antichităţii şi unul dintre fondatorii anatomiei.
Vesalius Andreas, medicul personal al lui Carol Quintul, considerat fondator al anatomiei umane moderne, cel care a tradus terminologia medicală universală
din limba greacă în latină, a fost prezent în expoziţie cu un exemplar din „De humani corporis fabrica“ (1543), lucrare de o importanţă majoră (a înlăturat greşeli ale anteanatomiştilor şi a numit structuri antedescrise). Vizitatorii au putut vedea şi cea mai importantă lucrare a lui Bartolomeo Eustachi (1503–1574) – „Tabulae anatomicae“ – apoi lucrări ce prezintă instrumente chirurgicale ale epocii şi modul lor de utilizare. Şi încă o raritate, una din lucrările de referinţă în
microscopie, „Micrographia“, a lui Robert Hooke (1635–1703), care a introdus pentru prima dată noţiunea de celulă. Un îndemn, de a nu uita niciodată să preţuim valoarea înaintaşilor noştri şi, urmându-le exemplul, să continuăm şi noi să muncim spre alinarea suferinţei semenilor noştri.
