La trei secole de la nașterea unuia dintre cei mai cunoscuţi gravori ai tuturor timpurilor, Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) a organizat în corpul Auditoriu o expoziţie menită să dezvăluie cele mai importante trăsături ale creaţiei acestuia, sub titlul „Piranesi. Arhitecturi și fantasme”. Visând să fie arhitect, Giovanni Battista Piranesi (1720-1778) avea să își găsească adevărata vocaţie, și totodată și celebritatea, odată cu mutarea în Cetatea eternă. Prin intermediul gravurii, Piranesi a reușit să fie arhitectul edificiilor create de imaginaţia sa debordantă, explorând perspective fizic neverosimile ale marilor monumente ale Romei, și împletind măiestrit realul și fantasticul în lucrări care ne pun pe gânduri până în zilele noastre.

Mesaje simbolice atent încriptate

        Prima sală a expoziţiei ne familiarizează cu tendinţele artistice ale secolului în care a trăit Piranesi. Câteva dintre planșele sale sunt așezate pe simeze alături de desene, acuarele și gravuri ale altor artiști italieni, dar și din Franţa, Olanda ori Spania. Carierele acestora s-au întins pe durata întregului secol al XVIII-lea, precedându-l, succedându-l sau fiindu-i contemporani protagonistului, cu care cel mai adesea împărtășesc și interesul pentru Roma și pentru epoca antică.

        Trecem apoi la descoperirea lucrărilor cuprinse în trei dintre cele mai cunoscute serii de gravuri realizate de Piranesi: Grotteschi, Carceri d’invenzione și Vedute di Roma. În primele două abundă elemente de pură imaginaţie, încărcare de metafore și mesaje simbolice, atent încriptate, referitoare la trecerea timpului și deșertăciunea lumii, precum și la îngrădirea libertăţii spiritului artistic, dincolo de care răzbate pasiunea pentru arhitectură a artistului, care întrepătrunde arcade, scări, spirale infinite și colonare într-o succesiune uneori ameţitoare.

Construcţiile Romei antice

        Mai ușor de descifrat, dar având la rându-le marca personală a lui Piranesi, Vedutele vin să imortalizeze construcţii monumentale ale Romei antice, dar și palate contemporane gravorului. Abordând cel mai frecvent o perspectivă oblică, care permite introducerea elementului vital, reprezentat de personaje ce însufleţesc peisajul, unele lucrări se diferenţiază de realitatea concretă prin nerespectarea proporţiilor și a unghiurilor de observaţie, ca și prin înlăturarea unor construcţii învecinate, fără ca această intervenţie să dăuneze atmosferei finale a gravurii.

        Valorificând exclusiv patrimoniul MNAR și prilejuind o nouă cercetare și reevaluare a acestuia, expoziţia cuprinde 39 de gravuri piranesiene și 13 lucrări semnate, printre alţii, de Gaspar van Wittel, Giandomenico Tiepolo, Antonio Canaletto, Hubert Robert, Edmé Bouchardon și Francisco de Goya. Este completată de un elegant catalog, amplu documentat, realizat de curatorul Cosmin Ungureanu, a cărui lectură scoate la iveală amănunte și contexte importante pentru o bună și corectă înţelegere a creaţiei uneori enigmatice, misterioase a lui Piranesi.