Prin demersul său, Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) a vrut să sublinieze importanţa marelui artist pentru cultura românească și universală și, în același timp, să ofere cât mai multor iubitori ai artei sale ocazia de a avea un moment de apropiere și de redescoperire a spiritului brâncușian.

Sâmbătă și duminică au fost organizate vizite ghidate în Sala Brâncuși din Galeria de Artă Românească Modernă, acolo unde pot fi admirate 14 lucrări din perioada de tinereţe a artistului, majoritatea realizate înainte de Primul Război Mondial.

Capetele de copil și Prometeu, Danaida, Somnul, dar și portretele (Carol Davila, Ion Georgescu Gorjan, Petre Stănescu), alături de Scaunul și o machetă a unuia din stâlpii Porţii Sărutului de la Târgu Jiu, precum și felul cum sunt așezate în spaţiul expoziţional reușesc să creeze acea vibraţie mistică specifică artistului, care spunea cândva „eu, cu noul meu, vin din ceva care este foarte vechi”.

Pentru cei aflaţi la distanţă de Capitală, pe site-ul muzeului a fost disponibil un tur virtual al sălii, permiţând apropierea și aprofundarea fiecărei lucrări în parte.

Eveniment inedit

Agenda manifestării a inclus și un eveniment inedit, găzduit de Sala Auditorium a MNAR, care a prefaţat, de altfel, întâlnirea cu creaţia brâncușiană propriu-zisă, eveniment menit să îi apropie pe spectatori și mai mult de spiritul epocii în care a trăit sculptorul, prin muzica vremii și prin cuvintele celor care i-au fost contemporani.

Legat sufletește de esenţele satului românesc, deși fizic îndepărtat de el, Brâncuși asculta la patefon înregistrări cu muzică populară. Totodată, s-a înconjurat de oameni de cultură, de persoane cu care împărtășea spiritul avangardei, care apreciau aceleași valori artistice ca și el.

Acesta a fost și conceptul spectacolului, deschis de actorul Richard Bovnoczki, care a dat viaţă câtorva aforisme scrise de marele sculptor, dar și aprecierilor lui Ion Minulescu, Marcel Iancu și Paul Morand, publicate în revistele de avangardă „Contimporanul” și „Integral” din anii 1925-1927.

Muzica României profunde

Seara a continuat cu un concert de muzică veche românească, susţinut de Simion Bogdan-Mihai și Lăutarii de Mătase, care s-a încadrat cronologic în perioada 1918-1938.

Într-o „ramă” de valsuri și tangouri interbelice din repertoriul lui Jean Moscopol, ce ne-au purtat cu gândul în Micul Paris interbelic, muzicianul ne-a oferit apoi o mostră a României profunde, cu cea mai autentică muzică gorjeană veche, interpretată vocal, dar și la cobză, alături de acompaniamentul oferit de vioară, acordeon, ţambal și contrabas.

Nu în ultimul rând, trebuie amintită precizarea făcută de Călin Stegerean, directorul MNAR, în deschiderea evenimentului, când ne-a anunţat că weekendul Brâncuși deschide seria de evenimente ce vor marca sărbătorirea lunii francofoniei, sub genericul „Au-delà des mots” (Dincolo de cuvinte), asociere justificată de altfel prin atașamentul faţă de Franţa și faţă de ceea ce numim astăzi valorile francofoniei, de care maestrul a dat dovadă întreaga sa viaţă.

Citiți și: Memoria documentelor