Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Minunea de a-și îmbrățișa fiul

Viața Medicală
Geo VASILE vineri, 17 iunie 2016
     Joseph Roth s-a născut în 1894, într-o familie de obârșie ebraică din Galiția orientală, astăzi parte a Ucrainei, pe atunci o mică piesă din acel imens mozaic de țări și popoare ale Imperiului austro-ungar. Roth a poposit la Viena pentru a-și completa studiile universitare și aici și-a început cariera jurnalistică și literară.
După destrămarea imperiului, în 1918, Roth s-a deplasat în diverse țări europene, precum Germania, Polonia, Rusia sau Italia. Chiar în ziua în care Hitler a devenit cancelar al celui de-al treilea Reich (30 ianuarie 1933), romancierul, presimțind instaurarea acelui regim pe care n-a ezitat să-l înfiereze prin sintagma „cloacă nazistă“, s-a decis să emigreze la Paris, unde a și murit la doar 45 de ani, mistuit de alcoolism. Până în 1929, publicase romane mai curând de formație sau de critică socială – „Hotel Savoy“, „Rebeliunea“, „Fuga fără de sfârșit“. Prin „Iov“ (1930), apărut în 2015 în impecabila traducere românească a lui Gheorghe Nicolaescu la editura Polirom, ni se oferă un unicat, în parabola epică a scriitorului, cum îl numește Claudio Magris. O inedită perspectivă realistă și totodată biblică, metaistorică despre lumea propriei copilării, despre cele mai profunde rădăcini ale ebraismului său slavo-germanic. Va urma o a treia fază, cea care-i va aduce faima mondială, prin trei cărți: „Marșul lui Radetzky“, epos ironic și dureros al crepusculului habsburgic, „Cripta capucinilor“, un fel de litanie pentru marea patrie de odinioară, acum fărâmițată, povestirea-parabolă „Legenda sfântului băutor“, o amară prefigurare a propriei morți.
     Protagonistul din „Iov“ esteun evreu cât se poate de obișnuit”, învățătorul Mendel Singer din Zuchnow. Credincios, smerit, preda copiilor chiar în casa sa, de fapt o spațioasă bucătărie, lecții ce explicau versete din Biblie. Cu el împărțeau acea modestă locuință nevasta, Debora, însărcinată, și ceilalți fii – robustul Ionas, Șmarie cel imprevizibil și tandra Miriam. În pofida dificultăților și umilințelor sărăciei, se mângăiau cu monotona, dar senina curgere a treburilor și a zilelor. Necazurile încep pentru Mendel, acest Iov modern, odată cu venirea pe lume a mezinului Menuhim, născut cu un handicap psihofizic. Mendel se refugiază în rugăciune, iar Debora, abătută dar neresemnată, își duce nefericitul fiu la Kluczysk, unde trăiește un vestit rabin cu virtuți taumaturgice. Rabinul rostește o profeție de vindecare pentru Menuhim, posibilă însă după ani și ani.
     Timpul trece, iar iubirea dintre cei soi soți se sleiește. Menuhim nu dă semne de însănătoșire și profeția rabinului pare tot mai absurdă. Ionas și Șmarie sunt încorporați în armata rusă, o lovitură pentru familia Singer. În vreme ce Șmarie emigrează clandestin în Statele Unite, Ionas acceptă să se înroleze. Miriam, frumoasă și provocatoare, începe să se dedea unor moravuri nedemne de evlavia tatălui său, frecventând anturajul unor cazaci campați în orășel. Cei doi soți, mai ales pentru a o smulge pe Miriam din calea pierzaniei, se hotărăsc să emigreze cu ea în America, de unde le-a trimis chemare Șmarie, ajuns un mic, dar prosper întreprinzător la New York. Trebuie însă să-l abandoneze la Zuchnow pe Menuhim, firește. O fac, copleșiți de remușcări, lăsându-l în grija unor vecini inimoși. După debarcarea la New York, familia Singer începe să-și vină-n fire. Șmarie, devenit Sam, își ajută părinții și sora să se integreze. Miriam reușește fără probleme, secondată de Debora. În schimb Mendel, în același caftan din sat, rămâne cu încăpățânată naturalețe credincios stilului său de viață ostjüdisch.
     A doua parte a romanului se derulează sub zodia unei aparente vieți liniștite, dar violența unor multiple nenorociri nu-i va ocoli. În Europa izbucnește războiul. Sam, înrolat în armata americană, este ucis pe front, în timp ce Ionas este dat dispărut. Debora moare de inimă rea. Miriam, sedusă de un individ fără scrupule, își pierde mințile și este internată la ospiciu. Amintirea schilodului Menuhim, lăsat de izbeliște, devine obsesivă pentru Mendel, și astfel se declanșează revolta contra Dumnezeului său nemilos. Este gata să-și pună pe foc cărțile de rugăciuni și toate odăjdiile sfinte, dar ceva tainic îl împiedică să facă acel gest extrem, oprindu-l chiat pe buza sacrilegiului. Încetează oricum să se mai roage, convins că Dumnezeul lui atât de iubit nu pregetă să-l urască, lăsându-l în viață spre a ispăși parcă păcatele întregii comunități.
     Odată ce războiul ia sfârșit, în Mandel renaște visul de a traversa din nou oceanul spre a se întoarce la Menuhim. Dar puțin înainte de Paște sosește la New York un celebru muzician evreu, Alexei Kossak, născut la Zuchnow. În seara de Paște, Mendel este invitat la cină de un prieten și urmează lovitura de teatru decisivă: mesenilor li se alătură însuși Kossak, ce la un moment dat anunță că nu este altul decât Menuhim, vindecat conform profeției rabinului, devenit un faimos compozitor și dirijor, căsătorit și cu doi copii. Mendel este covârșit de „greutatea norocului și de măreția minunilor“.
     Romanul lui Roth se configurează drept echivalent a cel puțin trei universuri pe care le reflectă emblematic precum o sinecdocă: ebraismul „mitteleuropean“, imperiul multinațional al habsburgilor și microcosmosul familial. Dominantă este mitizarea, lipsită de orice emfază retorică, a ceea ce se numește shtetl (sat ebraic din Europa Orientală, de limbă și cultură yiddish), existent în mii de exemplare: o lume atașată trup și suflet propriilor cutume socio-religioase, propriilor valori morale și spirituale pe care Roth, deși conștient de ireversibila ei destrămare, continuă în chip utopic să se opună societăților occidentale, tot mai tentate să-și vândă sufletul vițeilor de aur ai bunăstării materiale, ai îmbogățirii galopante, ai succesului cu orice preț.
     Dar „Iov“ este mai ales romanul cotidianului familial, cu infinite repere de meditație privind problemele, bucuriile, suferințele implicite relațiilor familiale, într-un context ebraic, ce pot fi extinse, de ce nu, ambianțelor creștine și chiar laice. Esențial este rolul patern și conjugal al lui Mendel. În conexiune cu povestea lui de pater familias și cu evenimentele declanșate de nedezmințita lui pietas, evoluțiile fiilor capătă intensitate dramatică. Toate destinele personajelor se joacă în rețeaua relațională dintre cei patru pereți ai locuinței. Nu întâmplător, într-un roman cu trimiteri la paradigma biblicului Iov, transpar în filigran ecouri neotestamentare, conștiente sau inconștiente. Mendel se lasă iluminat de sugestive ecouri evanghelice, mai ales în epilogul cărții. Împrejmuit de o aură de umilă maiestate, dobândită prin experiența durerii îndurate din dragoste filială, un fel de proiecție a jertfei cristice, în ultima secvență a întâlnirii cu „noul“ Menuhim, bătrânul dascăl trăiește o bucurie, din punct de vedere evanghelic, necunoscută lui Iov din Vechiul Testament, minunea de a-și îmbrățișa fiul precum tatăl milostiv din parabola lui Iisus.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.