Prin prospeţimea și sinceritatea interpretărilor ei, Sandra Toma i-a uimit pe celebrii profesori Aura Buzescu și Nicolae Bălţăţeanu și, mai ales, pe regizorul Vlad Mugur. Acesta a luat-o – împreună cu promoţia IATC 1956 – la Naţionalul craiovean. Denumită ulterior „promoţia de aur”, debutul membrilor ei pe scena craioveană a făcut istorie. Din păcate toţi s-au stins, rămânând în picioare doar Victor Rebengiuc.

Adusă la Teatrul Naţional din București de regizorul Sică Alexandrescu, Sanda Toma a strălucit între marii actori George Calboreanu, Grigore Vasiliu Birlic, Marcel Anghelescu, Radu Beligan în spectacolul „Bădăranii” de Carlo Goldoni, care a făcut furori la Festivalul de la Veneţia.

În 1961, a fost cooptată de Radu Beligan la nou înfiinţatul Teatru de Comedie. Aici, sub bagheta magică a marelui regizor Lucian Giurchescu, și-a dat măsura marelui său talent dramatic în roluri precum: Daisy din „Rinocerii” de Eugen Ionescu, Sașa din „Un Hamlet de provincie”, Irina din „Trei surori” de Cehov, Ziţa din „O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale, Grușa din „Cercul de cretă caucazian”, Kattrin din „Mutter Courage” de Bertolt Brecht.

Actriţă fetiș a regizorului Lucian Giurchescu, găsește resurse și mai joacă într-un ultim rol pe scena Teatrului de Comedie, Céline, în spectacolul „Învaţă-mă, Céline!” de Maria Pacôme, montat special pentru ea (2011).

Pleacă la Teatrul Naţional din București, unde realizează o mare creaţie întruchipând-o pe Kate Keller, în spectacolul „Toţi fiii mei” de Arthur Miller (2009-2019). Acesta este rolul cu care și-a încheiat activitatea artistică, dovedind încă o dată marele său talent, uimindu-și spectatorii și colegii.

Și-a iubit cu pasiune meseria, declarându-se „un soldat credincios al teatrului”. Era o fire cultivată, inteligentă, ordonată, ușor sarcastică și iubea cu pasiune literatura. Conversaţiile cu ea erau pline de miez.

Cel de Sus să aibă grijă de sufletul ei.