Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Ori literatură, ori medicină!

Viața Medicală
Dr. Al. TRIFAN vineri, 6 septembrie 2013

Biblioteca din pod

 

   După terminarea Facultăţii de medicină şi un scurt stagiu la spitalul londonez „St. Thomas“, William Somerset Maugham îşi pune problema să se decidă între medicină şi literatură. Aşa cum afirmă în cartea sa „Bilanţ“, un fel de autobiografie scriitoricească, amândouă nu pot fi servite împreună, aşa că se dedică în totalitate celei de a doua. Despărţirea de medicină este un divorţ după care soţii rămân în continuare apropiaţi. Acest lucru se vădeşte în minunatul său roman cu subiect medical: The painted veil (Vălul pictat). Traducerea în limba franceză găseşte un titlu mai adecvat acţiunii din carte: La passe dangereuse (Trecătoarea periculoasă).
Teza romanului este misionarismul medical. Doctorul Walter Lane se oferă voluntar să combată o epidemie de holeră în China şi sucombă, în final, în lupta cu microbii. Soţia sa, care nu-l iubeşte, ci, mai mult, îl înşală, este silită, ca pedeapsă, să-l întovărăşească în misiunea îndepărtată şi plină de privaţiuni, unde descoperă, prea târziu, adică atunci când sucombă răpus de vibrionul holeric, frumuseţea morală a seriosului, timidului, ştersului, modestului şi idealistului doctor de laborator. În subsidiar, soarta acestuia reflectă consecinţele neglijării familiei în favoarea dedicării pe care medicina o cere uneori irezistibil. Romanul debutează cu scena în care, întorcându-se pe neaşteptate din laboratorul care-l ţinea prea multă vreme departe de soţie, o surprinde prin crăpătura uşii în braţele unui amant. Se retrage decent, fără a fi observat, dar o pedepseşte scoţând-o din societatea funcţionarilor guvernamentali din Hong Kong, pentru a o duce într-o îndepărtată provincie unde ceruse să conducă un spital în mijlocul unei epidemii de holeră. Acest misionarism medical s-a manifestat şi la unii medici români care au cerut să fie repartizaţi la dispensare medicale din locuri greu accesibile (de exemplu Delta Dunării în cazul doctorului Caius Mihailă).
   Poate mai celebru este un alt roman al lui Somerset Maugham: The moon and six pence (Luna şi doi bani jumate) pentru că eroul principal este genialul pictor Paul Gauguin. Aici, misterul transformării funcţionarului de bancă în pictor aventurier este relevat psihologic ca o criză a jumătăţii vieţii. În Franţa, aceasta se numeşte „le demon de midi“ şi este descrisă de Paul Bourget în romanul cu acelaşi nume, inspirat de faptul că unii călugări intraţi la mânăstire în adolescenţă, o părăsesc şi fug în lume când împlinesc patruzeci de ani. Ca un bun englez ce este, scriitorul găseşte subiecte epice pe tot cuprinsul Imperiului Britanic.
   În nuvela Rain (Ploaia) este vorba de deciderea morală a unui misionar ce încearcă să convertească prostituate aflate în insulele Pacificului. Somerset Maugham a înfăţişat modificările psihologice suferite de coloniştii englezi în posesiunile Asiei de Sud-Est prezentându-le fără exagerări sentimentale, ci în spiritul bunului simţ englez. Interacţiunea cu o populaţie având o mentalitate primitivă, străină, magică şi de neînţeles a realizat uneori acel fenomen de contagiune psihică inexplicabil. Sub presiunea izolării şi a climatului musonic, în contact cu superstiţiile localnicilor, contagiunea face victime. Din fericire, această psihoză tranzitorie dispare de cele mai multe ori odată cu reîntoarcerea în lumea civilizată.
Viaţa mondenă a Londrei este redată în nuvela tradusă în limba franceză: Une femme des lettres (O femeie scriitoare), în care se ghicesc cu uşurinţă începuturile literare ale Agathei Christie. Fiindcă a venit vorba despre aceasta, interesant de ştiut este răspunsul lui Somerset Maugham la întrebarea dacă personajele sale sunt reale sau fictive. Scriitorul a răspuns nici da, nici nu, pentru că le-a profilat legând în snopuri trăsăturile de caracter purtate de mai multe persoane diferite întâlnite.
   Alt personaj medical este psihiatrul pe care-l imaginează într-un sanatoriu de pe Coasta de Azur, care aduce în vila sa de pe colină o tânără schizofrenică a cărei boală fusese produsă de şocul incestului patern. În intenţia de a-şi convinge pacienta că dragostea este un lucru frumos, care merită să fie trăit şi nu o violenţă animalică, o înconjoară cu iubire şi bunătate. Dar recunoştinţa nu vine odată cu vindecarea, pentru că pacienta îl părăseşte pentru societatea veselă de pe Riviera.
 Pătrunderea psihologică a diversităţii infinite a caracterelor umane, redată cu sobrietate şi bun-simţ englezesc, este rezultatul formării acestui medic care a studiat filosofia la Heidelberg, a cunoscut Primul Război Mondial ca medic de ambulanţă, la fel ca Georges Duhamel, şi care a renunţat la observaţia medicală a trupurilor în favoarea observaţiei psihologice a caracterelor.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 199 de lei
  • Digital – 149 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC