„Soarta
le surâde celor curajoşi“ este concluzia desprinsă de prof. dr. Codruţ
Sarafoleanu, secretarul general al tinerei Societăţi Române de Rinologie (SRR),
la bilanţul primului an de activitate al acestei asociaţii ştiinţifice, în
editorialul care deschide volumul al doilea şi primul număr din acest an
(ianuarie-martie) al revistei SRR, ROMANIAN
JOURNAL OF RHINOLOGY. Şi, într-adevăr, în fapte şi cifre, primul an de
existenţă SRR a însemnat 150 de membri înscrişi, publicarea primelor patru
numere ale revistei, participarea în calitate de co-organizator la congresul
Asociaţiei Române pentru Chirurgie Endoscopică şi alte Tehnici Intervenţionale,
precum şi afilierea SRR la Societatea Europeană de Rinologie. Dar, fără îndoială,
evenimentul principal în viaţa tinerei asociaţii l-a constituit organizarea, în
toamna trecută, a primului congres SRR, sub patronajul Academiei Române şi cu
largul concurs al comunităţii rinologice internaţionale: au fost prezenţi 272
de participanţi, colegilor români alăturându-li-se experţi ai domeniului din
SUA, Germania, Italia, Belgia, Spania, Franţa, Egipt, Croaţia etc. Planurile de
viitor sunt, desigur, pe măsura începutului, pe lângă organizarea de programe
educaţionale (la Bucureşti şi la Iaşi) şi a următorului congres SRR (în 2013),
conducerea Societăţii Române de Rinologie (preşedinte – prof. dr. Dorin
Sarafoleanu) şi a revistei (redactor şef – prof. dr. Codruţ Sarafoleanu) ţintind
indexarea Romanian Journal of Rhinology
în PubMed şi în Thomson-Reuters Master
Journal List (ISI). Obiectiv care nu pare îndepărtat, după cum o relevă
calitatea conţinutului.
Din
numărul amintit al revistei SRR, remarcăm studiul original semnat de prof. dr.
Ranko Mladina (Zagreb), privind implicaţiile clinice ale malformaţiilor
septului nazal. În marea majoritate a cazurilor, forma finală a septului este
rezultatul dezvoltării defectuoase a complexului nazo-maxilar, în vreme ce
defectele cauzate de traumatisme ale nasului sunt cu mult mai rare decât s-ar
crede. Profesorul croat prezintă diversele tipuri de afectare a septului nazal,
cu implicaţiile lor (din care cea mai importantă este, desigur, afectarea
respiraţiei nazale). O echipă din Buzău publică un interesant studiu
computer-tomografc asupra tipurilor de pneumatizare a sinusului sfenoid, în
vreme ce un grup de la Târgu Mureş publică rezultatele unei cercetări privind
asocierea obezitate–sindrom de apnee obstructivă în somn (frecvent, dar rareori
diagnosticat corect)–saturaţie în oxigen. Un interesant studiu este comunicat
de o echipă neurochirurgicală condusă de prof. dr. A. V. Ciurea, privind
incidenţa fistulei cerebrospinale la 61 de cazuri de meningiom al şanţului
olfactiv (tumoră benignă adesea fără expresie clinică pentru o perioadă îndelungată).
Pe lângă un util review privind tumorile neurale ale foselor nazale (prof. dr.
C. Sarafoleanu, dr. Raluca Enache), la finalul revistei am găsit şi o serie de
interesante fotografii clinice, de o reală valoare pentru practicieni. Ne-am fi
dorit să ştim cui îi datorăm aceste imagini, dar revista nu oferă mai multe
detalii; poate în numerele viitoare.
Al
doilea număr din acest an al Romanian
Journal of Rhinology (aprilie-iunie) vine cu o ofertă generoasă de studii
originale. Prof. dr. Desiderio Passàli, prof. asoc. dr. Luisa Bellusi (Siena,
Italia) şi colab. şi-au propus evaluarea eficienţei clinice a unui dispozitiv
cu dipotasiu-glicirizinat (substanţă osmotic activă, cu proprietăţi antiedematoase
şi antiinflamatorii) în administrarea intranazală la pacienţi cu congestie
nazală persistentă. Rezultatele comunicate sunt încurajatoare şi indică
substanţa ca pe o alternativă validă la decongestionantele nazale topice sau
sistemice clasice. Un alt studiu original este cel realizat de prof. dr. Imre
Gerlinger şi colab. (Pécs, Ungaria), privind aplicarea postoperatorie de
amfotericină B (spray nazal) în rinosinuzita cronică cu polipoză nazală. Pe lângă
rezultatele obţinute pe un lot restrâns de pacienţi, autorii publică şi o
trecere în revistă a terapiei antifungice, în asemenea situaţii clinice, luând în
seamă diversele date uneori contradictorii comunicate în literatura de
specialitate. Eficienţa turbinoplastiei cu laserul cu CO2 la pacienţii cu
rinită hipertrofică cronică, evaluată prin rinomanometrie în patru faze, face
obiectul unui studiu original realizat de dr. Ramona Ungureanu, dr. Raluca
Enache, prof. dr. Dorin Sarafoleanu şi prof. dr. Codruţ Sarafoleanu.
Concluziile cercetării sunt că turbinectomia cu laserul cu CO2 este eficientă în
hipertrofia cornetelor inferioare, dar rezultatul intervenţiei chirurgicale
depinde de hipertrofia submucoasă, ce poate fi estimată prin fluxul pre- şi
postoperator, evaluat la rinomanometria în patru faze. Mai amintim, din
cuprinsul acestui număr, studiul privind valoarea scorului histopatologic ca
factor predictiv în alegerea tratamentului chirurgical optim în rinosinuzita
cronică (dr. Claudiu Manea, dr. Cristina Iosif, prof. dr. Dorin Sarafoleanu),
dar şi două articole de sinteză – despre abordurile chirurgicale deschise la
nivelul bazei anterioare a craniului şi al sinusurilor paranazale (prof. dr.
Dan Fliss, dr. Moran Amit, prof. dr. Ziv Gil – Tel Aviv, Israel), respectiv
despre mediatorii implicaţi în patofiziologia rinitei alergice (conf. dr.
Florin Dan Popescu – Bucureşti).