Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Reconsiderarea prevenţiei în cancer?

   Termenul de cancer se foloseşte pentru a defini bolile generate de scăparea de sub control a unor celule cu mutaţii; acestea se răspândesc necontrolat şi invadează pe cale limfatică şi sanguină sau din aproape în aproape alte ţesuturi şi părţi ale organismului. Se cunosc peste o sută de boli canceroase, denumite după organul sau tipul de celule de unde au pornit. Diagnosticul de cancer sau neoplazie este asimilat de pacient cu condamnarea la moarte, deşi mortalitatea din această cauză a scăzut în ultimele decenii (excepţie face cancerul de prostată), supravieţuirea este din ce în ce mai îndelungată şi există forme vindecabile, cu precădere cele depistate precoce. În ultimii ani au fost descifrate din ce în ce mai multe necunoscute legate de patogenia bolii canceroase şi în prezent se recunosc trei factori importanţi care contribuie la dezvoltarea neoplaziilor. Ereditatea este incriminată în 5–10% din cazuri, cel mai cunoscut exemplu este în apariţia cancerului de sân. Factorii de risc contribuie la dezvoltarea a 50–70% din cazurile de cancer şi pot fi din mediul înconjurător (contactul cu substanţe cancerigene – azbestul pentru mezoteliom, expunerea excesivă la razele solare – melanomul, infecţia cu HPV – cancerul de col uterin) şi/sau în relaţie cu stilul de viaţă (fumat şi cancerul pulmonar). Mai recent s-a afirmat că un alt factor în legătură cu procesul de regenerare celulară ar determina în unele ţesuturi dezvoltarea neoplaziei la fel de frecvent ca factorii de risc şi ereditatea; este vorba de numărul diviziunilor în celulele stem sănătoase şi „ghinionul“ dat de acumularea întâmplătoare a erorilor ce apar în acest proces.
   La începutul anului, doi cercetători specializaţi în biomatematică şi oncologie, Cristian Tomasetti şi Bert Vogelstein, de la Johns Hopkins, au încercat să răspundă la întrebarea: de ce unele forme de cancer sunt mult mai frecvente decât altele? Cu ajutorul unui model matematic statistic publicat în revista Science, ei au analizat literatura ştiinţifică referitoare la diviziunea celulelor stem prezente în 31 de ţesuturi diferite, pe durata medie de viaţă a unei persoane. Două tipuri frecvente de cancer – de sân şi de prostată – nu au fost incluse în analiză deoarece nu a fost identificată o rată consistentă de diviziune a celulelor stem. Cei doi cercetători au comparat rata diviziunii celulare cu riscul de cancer prezent în aceste ţesuturi pe durata vieţii unei persoane şi au găsit o corelaţie semnificativă, de 0,804, ceea ce înseamnă că riscul de cancer din cauza diviziunii celulare ar fi, tradus în procente, de 65%. Ei au împărţit tipurile de cancer studiate în două grupe şi au calculat care dintre ele au o incidenţă crescută ca urmare a erorilor din timpul procesului de diviziune celulară. Astfel, au găsit 22 de tipuri de cancer care sunt urmarea mutaţiilor în ADN din timpul diviziunii celulare. Printre acestea se numără glioblastomul, cancerul osos, ovarian, de intestin subţire, de pancreas, de esofag, vezica urinară şi biliară, de testicul etc. Celelalte nouă tipuri cercetate se presupune că au fost cauzate atât de mutaţiile din celule stem, cât şi de factorii ereditari şi cei de mediu. În acest grup de neoplazii cu incidenţă mare se află cancerul de sân, de piele, de plămân şi alte cancere asociate cu sindroame ereditare, cum ar fi cancerul de colon în polipoza adenomatoasă familială.
   Celulele stem au o durată de viaţă îndelungată şi reînnoiesc periodic celulele îmbătrânite sau moarte din ţesuturi şi organe. În timpul acestui proces se produc „greşeli“ – mutaţii ADN, care se acumulează în timp şi, cu cât sunt mai multe, cu atât creşte riscul apariţiei de celule a căror creştere nu mai poate fi controlată. Riscul de neoplazie prin erorile de multiplicare este mai mare în organele şi ţesuturile cu multe celule stem şi regenerare accelerată; de exemplu, este de patru ori mai mare la nivelul intestinului gros decât în cel subţire.
   Concluziile acestui studiu sunt, susţin experţii, importante atât pentru pacienţi, cât şi pentru profesioniştii din sănătate. Astfel, se pot demonetiza câteva mituri despre cancer. Despre fumătorii de o viaţă care nu au dezvoltat cancer pulmonar se poate acum afirma că au avut „noroc“ şi nu „gene puternice“. Iar un stil de viaţă nesănătos, de exemplu fumatul, se poate adăuga erorilor din diviziunea celulară şi poate astfel accelera dezvoltarea unui anumit tip de cancer.
   Cancerul se poate preveni în mai mică măsură decât s-a crezut până acum, ceea ce înseamnă că ar trebui acordată mai multă atenţie depistării lui cât mai precoce, pentru a creşte şansele de vindecare şi de supravieţuire mai îndelungată la un standard de calitate a vieţii cât mai ridicat. Detectarea precoce a cancerului este, de fapt, prevenţia secundară şi în aceasta ar trebui investit mai mult.
   Din punct de vedere psihologic, pacienţii vor putea scăpa de complexul vinovăţiei, ştiind că au dezvoltat un cancer din cauza greşelilor suvenite în procesul de regenerare celulară şi nu neapărat ca urmare a unui regim de viaţă nesănătos, a existenţei anumitor factori de risc sau a moştenirii de gene defectuoase.
   Dar există şi un potenţial „pericol“: schimbarea percepţiei publice şi minimalizarea importanţei factorilor de risc şi a stilului de viaţă nesănătos în dezvoltarea bolilor, inclusiv a cancerului. Dacă se ştie că două treimi din cancere sunt urmarea acumulării mutaţiilor ADN din cursul diviziunii celulare, ce rost ar mai avea reducerea factorilor de risc, stilul de viaţă sănătos sau investiţiile în cercetarea acestora şi implementarea unor măsuri de prevenţie? Or, prevenţia primară îşi are încă locul ei.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.