Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Relaţia indisolubilă stil de viaţă – sănătate

Viața Medicală
Dr. Mihail MIHAILIDE vineri, 26 septembrie 2014
   Se sparie gândul – cum scria cronicarul – că între copertele volumului Secrete ale tinereţii fără bătrâneţe am putea găsi, iar şi iarăşi, promisiunea pe care atâtea decenii ne-au făcut-o cei ce au înnodat Gerovitalul de garanţia juneţei prelungite. Mare greşeală pentru cei care pornesc la drumul lecturii cu această părere! În cartea cu scoarţe într-o plăcută culoare ecologică, nu vom găsi nimic despre acele medicamente care să nască speranţa din basmul lui Ispirescu, ci despre cum, când şi ce trebuie să facem pentru a ne vedea cât mai sănătoşi la rendez-vous-ul cu noi înşine în anii senectuţii. Cel care ne dezvăluie „Secretele...“ este prof. dr. Radu Negoescu, care îşi subtitrează lucrarea al cărei editor este: „Variaţiuni pe teme de sănătate publică“. (Să fie portativul cu note discret desenat pe coperte o sugestie pentru acest subtitlu ori un mesaj subliminal despre rolul atribuit muzicii în conservarea sănătăţii sufleteşti?) Autorul, coordonator al Compartimentului de promovare a sănătăţii din Institutul Naţional de Sănătate Publică – centrul regional Bucureşti şi membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Medicale, şi-a asociat la alcătuirea cărţii, ca „autori invitaţi“, pe următorii medici, psihologi şi asistenţi medicali: Andreea Meruţă, Carmen Ungureanu, Maria Bunea, Cristian Bălan, Mirela Bănăţeanu, Doina Niţulescu, Teodora Goran.
   Actuala strădanie a  domniilor lor (450 de pagini) este segregată logic şi didactic în opt secţiuni:  „Comportamente de risc“, „Alimentaţie, Stres, Inimă şi vase“, „Stil de viaţă“, „Spiritualitate“, „Varia“, „Acorduri finale“, precedate de un foarte necesar „Cuvânt înainte“ redactat de autorul principal. Radu Negoescu porneşte de la definiţia elaborată în 1949 de Organizaţia Mondială a Sănătăţii: „Sănătatea este starea de bine complet, din punct de vedere fizic, mental şi social“. Şcoala românească de sănătate publică a propus substituirea vocabulei „social“ prin cuvintele „moral“ sau „sufletesc“. Urmează clasificarea şi descrierea factorilor de risc (FR) vinovaţi de alterarea sănătăţii şi producerea bolii (mai ales în asociere).
   Factorul de risc cel mai răspândit, mai bine  cercetat, dar şi mai greu de înlăturat, cu dezastruos impact asupra sănătăţii este fumatul. El face astăzi mai multe victime decât alcoolul, drogurile şi infecţia HIV/SIDA împreună. Andreea Măruţă şi Radu Negoescu afirmă că „nimic din fiinţa noastră nu recomandă azi fumatul pentru o utilitate oarecare“. Dintre cele vreo 4.000 de substanţe răspunzătoare de nocivitatea fumului de ţigară, 50 sunt cancerigene. Altele, precum nicotina (care dă dependenţă şi e mortală în doza de 60 mg ingestie directă), monoxidul de carbon, oxizii de azot, gudroanele cu potenţial cancerigen, sunt în concentraţii de o mie de ori mai mari decât în mediul industrial. Se discută despre prevenţia primară, secundară şi terţiară a funestului obicei. Sunt menţionate existenţa unor centre de consiliere pentru renunţarea la fumat şi campaniile iniţiate şi desfăşurate în lume şi în ţară. Problema este dezbătută şi în următoarele capitole ale primei secţiuni (sevraj, studii statistice pe loturi reprezentative în diverse medii, fumatul în rândul personalului sanitar etc.). E descurajant – mai ales pentru cititorul din afara sistemului sanitar – să afle că fumatul la personalul medical este apreciat ca o problemă dintre cele mai spinoase, cu procente înalte ale fumătorilor de ambele sexe, şi să înţeleagă, subtextual, faptul că aceştia manifestă o oarecare indiferenţă faţă de consecinţe. Deşi, firesc ar fi, ca buni cunoscători ai patologiei generate de acest viciu, să se constituie, prin exemplul personal, în echipe-fanion ale luptei antifumat, cred R. Negoescu şi Carmen Ungureanu. Mai puţine pagini ale secţiunii respective rămân pentru comentarea abuzului de alcool şi consumului de droguri (Andreea Meruţă, R. Negoescu).
   În secţiunea dedicată nutriţiei sunt expuse informaţii actuale şi utile cititorului cu privire la greşelile de alimentaţie din ţara noastră, unele datorate condiţiilor social-economice, altele probabil tradiţiei. Se citează anchetele profesorului Sebastian Dumitrache asupra nutriţiei locuitorilor din mediul rural. Se abordează şi un subiect „la modă“: alimentaţia vegetariană (Negoescu, Bălan, Niţulescu, Bănăţeanu). E bună dieta vegetariană, spun autorii, veganii trăiesc mai mult şi mai bine din punctul de vedere al sănătăţii. Dar, în condiţii fiziologice specifice (cum este sarcina), nu este recomandată. Alegerile nutriţionale ale gravidelor vegane duc la naşterea unor subponderali. „În privinţa candidaţilor la dieta vegană permanentă, trebuie menţionat că logica maşinăriei umane nu acceptă salturi bruşte în alimentaţie, după cum beneficiul trecerii la vegetarism nu trebuie aşteptat de pe o zi pe alta. Trecerea graduală de la alimentaţia omnivoră la cea vegană se poate face cu popasuri temporare în forme de vegetarism mai puţin retrictive. Odată atinsă ţinta vegană, adultul sănătos va dispune de suficientă experienţă pentru a-şi asigura fără probleme şi necesarul de B12.“ (p.134).
   Secţiunea „Stres“ cuprinde subcapitole interesante prin prisma soluţiilor oferite de stilul de viaţă sănătos.  Se discută despre un actant relativ nou în distribuţia FR pentru bolile cardiovasculare, anume stresul psihosocial. În forma sa cronică, acesta ar interveni în etapele iniţiale ale procesului constituirii HTA prin creşterea tensiunii diastolice (creşterea semnificativă a tonusului simpatic ventricular) şi ar explica moartea subită în cazurile de boală cardiovasculară, pe un anumit teren genetic ori în asociere cu alţi FR. Apoi este reprodus şi comentat studiul „Pucioasa 2000“, care abordează sistematic stresul psihosocial în premieră românească. Prevalenţa ridicată a HTA a putut fi pusă pe seama stresului psihosocial,  obişnuit în perioadele istorice de tranziţie, a fumatului cronic şi a obezităţii – în special la femei.
   Un studiu foarte util pentru cititorii medici este „Consilierea de viaţă sănătoasă  în prevenţia bolilor cardiovasculare stres-depedente“  (Bănăţeanu, Bălan, Niţulescu, Negoescu). Dincolo de măsurători şi explicaţii, această consiliere include educaţia pentru sănătate, activitatea fizică sau psihoterapia, observându-se recent prin studii riguroase realitatea eficienţei profilaxiei primare şi secundare în bolile cardiovasculare. Pentru cititorul nemedic al lucrării sunt utile recomandările privind corectitudinea măsurării TA şi verificarea periodică a tensiometrelor. Puţini dintre actualii sau potenţialii hipertensivi sunt instruiţi în această privinţă, îndeosebi cei care folosesc tensiometrele electronice.
   Două capitole informează pe cititorul autohton despre „cum stăm“ cu sănătatea cardiovasculară, ce riscuri ne pasc şi „cum stăm/am stat“ în 2011 cu hipertensiunea arterială. Stăm prost, aceasta e concluzia. Stilul nostru de viaţă este mai degrabă ostil inimii. La HTA, în context european şi în ordine descrescătoare, ocupăm locul cinci cu o prevalenţă de 44,5%. Sigur că „Munca (prezintă) satisfacţii şi riscuri“ (capitol scris de R. Negoescu şi Andreea Meruţă), iar ambianţa materială a desfăşurării activităţii e plină de FR: microclimat defavorabil, riscuri chimice, zgomot, căldură excesivă sau, din contră, frig, fumatul pasiv, stresul muncii în schimburi. La capitolul stres în muncă trebuie adăugată şi contribuţia nefavorabilă a surmenajului şi a şomajului asupra sănătăţii.
    Ce reprezintă pentru sănătate cheltuirea timpului liber într-un mod inteligent şi sanogen, un somn odihnitor (prin orar şi calitate), dar mai ales mişcarea (sportul) cu beneficiile ei certe sunt subiectele abordate prin observaţii ştiinţifice în următoarele capitole.
    Nu lipseşte un segment dedicat igienei personale şi colective. Deficienţele constatate la tot pasul, inclusiv în unităţi sanitare, în legătură cu igiena sunt atât de numeroase, încât autorii ar avea materie pentru o lucrare de proporţii numai despre  impactul acestora asupra sănătăţii.
    Sunt reeditate o serie de studii precum cele privind stilul de viaţă al adulţilor şi al adolescenţilor din mediile urban/rural, cu metode de cercetare europene, pentru fundamentarea unor politici de sănătate publică. „Sănătatea mentală“ şi „Spiritualitate şi sănătate“ sunt alte subiecte dezvoltate în această lucrare (apărută la Editura Viaţă şi Sănătate, 2014), cu subcapitole care atrag prin ineditul lor, descifrând relaţia dintre religiozitate şi sănătate mintală la vârstnici, dintre anxietate, depresie şi religiozitate sau dintre iubire şi religiozitate.
    La fel de interesant este şi  textul „Codul ştiinţei: onestitate, claritate, adevăr – şi încălcările sale“, de Thomas F. Lüscher, apărut integral în European Heart Journal  (2013), preluat în volum, în traducerea  lui Radu Negoescu şi a Mirelei Bănăţeanu. Textul se concentrează asupra unor „încălcări“ ce pot influenţa sănătatea psihică a multor cercetători şi autori, prejudiciaţi în carieră prin furtul de idei. Autori care constată că obiceiul publicării lucrărilorcopy-paste“ şi „fără ghilimele“ rămâne cu infractorii nepedepsiţi.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.