În
urmă cu aproape o lună, Moș Nicolae făcea un dar însemnat iubitorilor de
cultură, mai ales celor pasionați de arta românească modernă. La Muzeul
Național de Artă al României (MNAR) se redeschidea pentru circuitul obișnuit –
în cadrul Galeriei de artă românească modernă – sala „Constantin Brâncuși”.
Numărul
mare de evenimente din acea perioadă – unele triste, altele pline de veselie –,
au estompat puțin acest moment cultural important, care înseamnă că publicul
larg se poate bucura din nou, după un an de absență, de câteva opere importante
ale sculptorului român din perioada sa de formare și de tranziție. Printre
acestea se numără și bine cunoscuta și intens mediatizata lucrare „Cumințenia
pământului”, care se află în custodia muzeului, cu acordul proprietarilor,
printr-un contract încheiat cu Ministerul Culturii.
Această
reintegrare a sălii „Brâncuși” în circuitul de vizitare a fost un foarte bun
prilej pentru specialiștii de la MNAR și colaboratorii lor să reamenajeze
complet spațiul expozițional în așa fel încât să pună mai bine în valoare cele
14 opere expuse și, în același timp, să facă mai accesibile informațiile despre
artist și creațiile sale. Intrând în sala reamenajată am avut o senzație de déjà
vu, căci atmosfera aduce mult cu cea a spațiului dedicat lui Brâncuși la
Centrul Pompidou din Paris.
Un
element suplimentar de noutate este reprezentat de expunerea, pentru prima
dată, a unui desen al maestrului, un „Nud” feminin (1924), din colecția
Cabinetului de gravură și desen al MNAR. Din motive legate de conservare și
microclimat, acesta va fi prezentat publicului doar pentru perioade scurte de
timp, câte trei luni în fiecare an.
Majoritatea
creațiilor expuse – între care se găsește și o schiță de portret a generalului
doctor Carol Davila –, datează din perioada 1902–1910. Activitatea ulterioară a
maestrului Brâncuși este reprezentată doar de macheta Porții sărutului (1935)
și de un scaun (1938), asemeni celor ce înconjoară „Masa tăcerii” de la Târgu
Jiu.
Toți
vizitatorii MNAR sunt acum invitați să treacă pragul sălii „Brâncuși”, pentru a
pătrunde astfel în universul de creație al acestui mare artist.
