Paula ROMANESCU
joi, 12 iunie 2014
Centrul
Cultural al sectorului 6 şi Fundaţia „Henri Coandă“, deschisă artelor, culturii
şi tinerilor supradotaţi, găzduiesc în prezent expoziţia de pictură a trei
tinere plasticiene, membre ale Asociaţiei Artiştilor Plastici Bucureşti: Ioana Dascălu, Suzana Gheorghe şi Corina Chirilă.
Într-un
spaţiu generos, modernizat, cu ferestre largi din care ne privesc ochii înalt
veghetori ai unor mari personalităţi ale artelor, ştiinţei şi culturii române –
în portretele lor realizate în tehnica vitraliului par (ba chiar sunt!) nişte
zei tutelari – printre stativele cu cărţi, pe simeze pot fi admirate lucrările
celor trei tinere: peisaje, compoziţii florale desprinse parcă din lumi de
poveste (copaci supradimensionaţi), flori cu aureola corolei incendiind cadrul îngust
al tabloului (Suzana Gheorghe), portrete alegorice, Primăvara, Aripă de înger, ca tot atâtea simboluri ale visului din
vremea primei înfloriri de suflet omenesc sub soarele iubirii dintâi (Ioana
Dascălu este, de altfel, elevă la Colegiul 
Naţional „Gheorghe Lazăr“ din Bucureşti),
precum şi ilustraţii la poemele eminesciene (Corina Chirilă), inundate de
culoare de ceruri, ca şi cum seninul diafan ar fi invocat să ivească de-a
pururi Luceferi pentru toate micile prinţese de lut însufleţit din lumea noastră
fără poezie.
Naţional „Gheorghe Lazăr“ din Bucureşti),
precum şi ilustraţii la poemele eminesciene (Corina Chirilă), inundate de
culoare de ceruri, ca şi cum seninul diafan ar fi invocat să ivească de-a
pururi Luceferi pentru toate micile prinţese de lut însufleţit din lumea noastră
fără poezie. Trei
tinere plasticiene „en herbe“, cu
trei stiluri diferite de abordare a picturii, aflate la început de drum. Urcuşul
de-abia se-ntrezăreşte. Drumul spre largul de ceruri (de ape, de
gând) e lung. Şi,
cum tot ne dau de veste teii că în această lună iunie se vor împlini 125 de ani
de la mutarea în stea a Poetului, fie ca (şi) această expoziţie să se înscrie între
semnele de neuitare ale neamului nostru. Şi într-o zi (spre târziu), vom şti ce
se va alege şi din aceste „noi catarge“ pornite pe valurile artei.
gând) e lung. Şi,
cum tot ne dau de veste teii că în această lună iunie se vor împlini 125 de ani
de la mutarea în stea a Poetului, fie ca (şi) această expoziţie să se înscrie între
semnele de neuitare ale neamului nostru. Şi într-o zi (spre târziu), vom şti ce
se va alege şi din aceste „noi catarge“ pornite pe valurile artei.
