În
urmă cu doi ani, echipa Centrului de evaluare şi tratament al toxicodependenţei
pentru tineri (CETTT) „Sf. Stelian“, condusă de dr. Cristina Hudiţă, a
considerat necesară organizarea primei conferinţe naţionale în domeniul adicţiilor,
ca răspuns la apariţia unei noi patologii psihiatrice cauzată de consumul de
substanţe noi cu propietăţi psihoactive, aşa-zisele droguri „legale“ sau
„substanţe etnobotanice“, cu care ne-am confruntat în practica de zi cu zi. Cu
siguranţă că nu a fost uşor, dar ne-am dorit să devină o tradiţie organizarea în
fiecare an a acestei manifestări ştiinţifice. Şi iată că am reuşit.
În
perioada 30 octombrie – 1 noiembrie 2014 a avut loc, în Bucureşti, a treia
Conferinţă naţională în domeniul adicţiilor, cu participare internaţională,
organizată de Societatea Română de Adicţie – preşedinte: dr. Cristina Hudiţă
–, în parteneriat cu Primaria municipiului Bucureşti, Ministerul Sănătăţii şi
CETTT „Sfântul Stelian“. Conferinţa a reunit personalităţi importante, lideri
ai vieţii medicale academice, ştiinţifice din România şi din străinătate şi a
cuprins şedinţe plenare, simpozioane tematice, o sesiune poster cu un variat conţinut ştiinţific şi
chiar o prelegere susţinută, prin conexiune internet din Statele Unite, de către
profesorul Silviu Burcescu. De asemenea, în preconferinţă au avut loc cursuri
educaţionale, cu o largă participare a medicilor rezidenţi şi a tinerilor
specialişti.
Problematica,
interesantă şi de stringentă actualitate, a fost reprezentată de diagnosticul
dual: fie ca tentativă a pacientului psihiatric de automedicaţie prin
intermediul drogurilor, fie ca patologie psihiatrică favorizată de abuzul de
substanţe. Au fost remarcate schimbări importante în patologia adictivă cu
certe implicaţii atât medicale, cât şi sociale, continua creştere a numărului
de consumatori şi complexitatea din ce în ce mai mare a cazurilor.
Modificările
produse în patologie sunt reflectate şi de moficările nosografice din DSM V,
care introduc categoria „Tulburări adictive legate de consumul de substanţe“ şi
recunosc importanţa craving-ului în
cronicizarea ciclului adictiv. Cu toate schimbările produse în această
patologie, nu putem să nu remarcăm o oarecare stagnare în răspunsul oferit de
societatea românească în dezvoltarea serviciilor de specialitate. Centrele de
tratament, cu paturi sau ambulatorii, publice sau private şi-au atins limita în
ceea ce priveşte numărul de pacienţi cărora le pot oferi servicii, altele noi
nefiind înfiinţate; numărul de specialişti în domeniu a rămas insuficient, ca şi
activităţile de formare şi de atragere a tinerilor medici în acest
domeniu.
Această a treia conferinţă organizată de
Societatea Română de Adicţie s-a dorit a fi un for de dezbateri de o înaltă ţinută
ştiinţifică, dar şi un semnal pentru comunitatea medicală din România de a ţine
pasul cu evoluţia patologiei.
Societatea Româna de Adicţie a fost înfiinţată
în 2013, cu ocazia celei de a doua conferinţe pe tema adicţiilor. Este prima
societate de profil din România care răspunde provocărilor toxicodependenţei,
deschisă atât medicilor psihiatri, cât şi medicilor de alte specialităţi –
neurologi, internişti, infecţionişti, epidemiologi, legişti, medici de familie,
medici rezidenţi. Ea se doreşte a fi o societate multidisciplinară, ce susţine
lucrul în echipă şi schimbarea mentalităţii în abordarea pacientului cu
dependenţe. Având în vedere multiplele faţete ale dependenţei, este nevoie de o
astfel de organizaţie pentru a reuşi să limităm consecinţele nocive atât la nivel
de individ, cât şi la nivelul întregii societăţi, prin derularea de programe şi
proiecte în domeniul prevenirii consumului de droguri, a managementului
consecinţelor medicale derivate din acestea, precum şi cursuri de formare a
viitorilor specialişti în domeniul adicţiei.
