Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Congresul IASGO revine la Bucureşti

Viața Medicală
Dr. Raluca BULEA miercuri, 1 mai 2013

Bucureştiul va deveni, în această toamnă, pentru a doua oară în ultimii şase ani, capitala gastroenterologiei. Prof. dr. Irinel Popescu, preşedintele congresului IASGO, dezvăluie lista chirurgilor-vedetă invitaţi din străinătate.

Bucureştiul devine din ce în ce mai des, în ultima perioadă, locul unde se întâlnesc cei mai cunoscuţi specialişti din lume, din diferite domenii ale practicii medicale, pentru a dezbate şi a se pune la curent cu toate progresele şi descoperirile recente. Acesta este şi cazul celui de-al 23-lea Congres Mondial al Asociaţiei Internaţionale a Chirurgilor, Gastroenterologilor şi Oncologilor (IASGO), care urmează să aibă loc în această toamnă, în perioada 18–21 septembrie, la Palatul Parlamentului. Despre interesanta agendă a manifestării, în anul aniversării unei jumătăţi de veac de la primul transplant hepatic şi despre dificultăţile organizării la noi a unei reuniuni ştiinţifice mondiale ne vorbeşte prof. dr. Irinel Popescu, preşedintele congresului IASGO, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“ – partener media principal al reuniunii.

 

După o serie de peregrinări în Asia şi în nordul Africii, congresul mondial IASGO revine în Europa, la cea de-a 23-a ediţie, care va avea loc la Bucureşti. Ce semnificaţie are acest fapt, în condiţiile în care prestigioasa manifestare va fi pentru a doua oară în ţara noastră?
   – Nu este foarte obişnuit ca acest congres să se desfăşoare în acelaşi loc la un interval relativ scurt, de numai şase ani. Motivaţia principală a revenirii la noi a fost succesul congresului din 2007, pe care toată lumea l-a apreciat. Pe noi ne bucură acest lucru, dar în acelaşi timp ne şi obligă, mai ales că, în condiţiile actuale de criză economică, este din ce în ce mai greu să organizezi un astfel de eveniment. În plus, nivelul foarte ridicat pe care l-a avut congresul din 2007 ne creează şi mai mari obligaţii. Sper să reuşim să ne ridicăm la înălţimea acestor exigenţe, pentru că, aşa cum aţi remarcat şi dv., este foarte onorant ca o manifestare de această anvergură să aibă loc de două ori la Bucureşti, la un interval nu foarte mare de timp, dar, repet ideea, în acelaşi timp obligă foarte mult.
   Care vor fi punctele de maxim interes de pe agenda congresului?
   – Partea ştiinţifică este, bineînţeles, cea mai importantă. Primul dintre punctele de maxim interes la care m-aş referi este transplantul de ficat. Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la realizarea primului transplant de ficat din lume, de către Thomas Starzl, în 1963 la Denver (SUA). Profesorul Jan Lerut de la Spitalul „St. Luc“ din Bruxelles va susţine o conferinţă intitulată „50 de ani de transplant hepatic. Moştenirea lui Thomas Starzl“, la care Thomas Starzl ne-a promis fie o înregistrare video, fie o pagină scrisă, în care să ne spună câteva cuvinte despre începuturile – eroice, aş zice – ale acestui procedeu. La Congres vor participa câţiva dintre pionierii transplantului hepatic la nivel mondial, oameni care constituie istoria vie a acestei operaţii şi care, la rândul lor, au adus contribuţii esenţiale. Profesorul Cristoph Broelsch, cel care a introdus transplantul de ficat de la părinte la copil, deci transplantul de la donator adult în viaţă la copii, profesorul Masatoshi Makuuchi, preşedintele IASGO, cel care a introdus transplantul de ficat de la adult la adult, deci tot cu donator în viaţă, şi profesorul Henri Bismuth, cel care a introdus transplantul cu ficat redus şi a avut contribuţii importante în transplantul cu ficat împărţit, precum şi în alte tipuri de transplant. De asemenea, deşi profesorul Sung Gyu Lee nu va putea să participe personal, va fi prezent cineva din clinica sa, cunoscută pentru numărul mare de transplanturi de la donatori în viaţă şi mai ales pentru introducerea transplantului dual, acela care foloseşte două fragmente de ficat de la doi donatori în viaţă pentru un singur primitor adult. În acest context, al unui parcurs istoric remarcabil, şi care, pentru noi, de o manieră emoţionantă, reuneşte chiar pe câţiva dintre actorii acestei istorii trăite, vor fi prezentate şi experienţe de transplant inclusiv de la Spitalul Fundeni, care, în realitate, reprezintă moştenirea pionierilor pe care i-am amintit şi care, în zilele noastre, încearcă să reproducă câte ceva din ceea ce au făcut aceştia. În afara transplantului hepatic, un alt punct forte va fi oncologia digestivă, pentru că aceasta este tema tradiţională a congresului. Vor fi abordate majoritatea tipurilor de cancere digestive, cu toate noutăţile incluse în ele. Aş menţiona în mod special cele două tipuri principale de cancere ale ficatului, carcinomul hepatocelular şi colangiocarcinomul, precum şi cancerul de esofag, de stomac, colorectal etc. Un accent important se va pune pe ultimele descoperiri din ştiinţele fundamentale, de la care sperăm foarte mult pentru îmbunătăţirea prognosticului acestor cancere. Aş vrea să menţionez că, la deschidere, conferinţa inaugurală va fi susţinută, ca şi data trecută de altfel, de profesorul Victor Velculescu, de la Spitalul „Johns Hopkins“ din Baltimore, figură remarcabilă a cercetării ştiinţifice internaţionale, unul dintre acei români despre care am spus întotdeauna că are potenţial de premiul Nobel, un om cu contribuţii originale în studiul genomului, profilat pe oncogeno­mică, deci pe cercetări care încearcă să descifreze originea cancerului la nivel genomic. Vor fi, de asemenea, prezentate şi ultimele progrese chirurgicale şi se va pune accentul mai ales pe tratamentul multidisciplinar al unor tipuri de cancer. Dacă aş lua numai exemplul hepatocarcinomului, în momentul de faţă acesta poate beneficia de rezecţie hepatică, de transplant hepatic, de chimioembolizare sub diverse forme, inclusiv ultimul tip de chimioembolizare selectivă, introdus şi în ţara noastră, de distrugere prin radiofrecvenţă şi de chimioterapie cu sorafenib. Astfel, abordarea multidisciplinară, pornind de la bazele genetice ale originii cancerului şi ajungând la tratamentul complex şi multidisciplinar din ziua de astăzi, va constitui maniera predominantă în cadrul acestui con­gres. În sfârşit, dar nu în ultimul rând, vor fi prezente tehno­logiile avansate, cu componentă în special chirurgicală. Chi­rurgia miniinvazivă de astăzi, laparoscopică, sub toate formele ei, incluzând chirurgia printru-un singur orificiu, ultimele achiziţii în materie de abord laparoscopic al tumorilor digestive, terminând cu robotica, aceasta din urmă fiind prezentată la ediţia din 2007 a congresului ca o noutate, şi având în spate în momentul de faţă o experienţă deosebit de bogată în multe centre, inclusiv cel de la Fundeni. Congresul va fi însoţit de o expoziţie la care vor fi prezentate ultimele noutăţi în tehnologie, începând cu tehnologia de laborator şi de ştiinţe fundamentale, mergând până la tehnologia de sală de operaţii. Va fi, de asemenea, însoţit de evenimente sociale pe care sperăm noi că participanţii le vor aprecia. Deschiderea este organizată de Primăria Municipiului Bucureşti şi va fi prezentat noul Bucureşti, cu centrul lui istoric reabilitat, cu locuri pe care sper ca participanţii de peste hotare, al căror număr se estimează că va fi în jur de cinci-şase sute, din toată lumea, din peste 60 de ţări, să le viziteze cu plăcere, şi sper că în cele trei zile se vor simţi bine la Bucureşti, aşa cum s-a întâmplat şi data trecută.
   Vor exista şi prezentări tehnice ale aparatelor şi dispozitivelor utilizate în chirurgia robotică?
   – Robotul Da Vinci aproape sigur va fi prezent şi de această dată şi, după cum spuneam, între timp s-a acumulat multă experienţă în spate. Aşa cum s-a remarcat foarte des în ultimul timp, e un sistem sau o unealtă chirurgicală de mare fineţe şi de foarte mare ajutor chirurgului, care nu a reuşit însă să surmonteze handicapul major cu care a plecat din start, şi anume costurile foarte, foarte mari. În aceste condiţii, se caută în continuare soluţii, pentru a putea beneficia de avantajele chirurgiei robotice, într-o lume aflată în plină criză economică şi care îşi pune din ce în ce mai mult problema modului de cheltuire a resurselor.
   În programul manifestării sunt incluse şi cursuri precongres, precum şi demonstraţii chirurgicale în direct. Cui se adresează acestea şi la ce zonă de patologie se referă?
   – Cursurile precongres sunt trei, unul dintre ele este chiar de chirurgie robotică, organizat de firma Intuitive, şi îşi propune să promoveze acest tip de chirurgie; al doilea este de chirurgie bariatrică, organizat de dr. Cătălin Copăescu, ale cărui rezultate remarcabile în domeniu se cunosc, şi care pune accent foarte mult, pe de o parte, pe abordul miniinvaziv, pe de altă parte, pe procedeele chirurgicale moderne de tratament al obezităţii, în al treilea rând, pe integrarea lor într-o viziune metabolică complexă asupra pacientului, în care să includă un anume regim igieno-dietetic şi un anume mod de urmărire a pacientului, în aşa fel încât la distanţă rezultatele să fie complete şi de durată cât mai lungă; în sfârşit, al treilea curs este de endoscopie digestivă şi ecoendoscopie, organizat de profesorii Cristian Gherghe şi Adrian Săftoiu, la care se vor prezenta metode de imagistică endoscopică avansată, în care se ştie că s-au făcut progrese semnificative, până la punctul la care se poate deja vorbi de o evaluare chiar histologică a tumorilor, cu ajutorul acestor metode, şi de o rezolvare pe cale endoscopică a multor leziuni pe care altădată eram obligaţi să le abordăm chirurgical.
   Ce provocări tehnice şi logistice a pus pentru dv., în calitate de preşedinte al congresului, organizarea acestei manifestări la Bucureşti?
   – În primul rând, trebuie menţionat faptul că, din păcate, nici acum Bucureştiul nu posedă un centru de congrese, iar pentru cei care de acum încolo vor organiza manifestări ştiinţifice la acest nivel, acest lucru constituie un handicap major. Cele mai multe oraşe din lume în care se organizează congrese beneficiază de un asemenea centru cu toate facilităţile necesare. Noi vom organiza congresul la Palatul Parlamentului, ceea ce are un avantaj, şi anume că mulţi dintre participanţi chiar îşi doresc să vadă, unii chiar pentru a doua oară, această clădire impresionantă. Dezavantajul este însă că Palatul Parlamentului nu a fost conceput pe post de centru de congrese şi din păcate acest lucru creează şi destule impedimente. Un al doilea obstacol, mai bine-zis a doua problemă, este finanţarea, care, în condiţiile crizei economice, este din ce în ce mai greu de obţinut, şi aceasta reprezintă un obstacol major, deoarece vorbitorii foarte importanţi vin de la distanţe mari şi sunt obişnuiţi cu facilităţi multiple atunci când se deplasează pentru o asemenea manifestare. Totuşi, cu ajutorul unei echipe entuziaste şi cu ajutorul multora din firmele locale, care consideră că România trebuie să fie bine reprezentată şi să fie o gazdă bună pentru savanţi de asemenea anvergură, până la urmă sunt convins că aceste obstacole vor fi depăşite. Nu în ultimul rând, aş spune că nici partea ştiinţifică nu a fost uşor de organizat, pentru că am primit foarte multe propuneri de lucrări şi a trebuit să facem o selecţie riguroasă a lor, pentru a le introduce în programul prezentărilor orale doar pe acelea despre care suntem siguri că vor stârni interesul participanţilor, până la punctul în care aşteptăm ca sălile să fie pline de dimineaţă până seara, trecând pe cele mai puţin interesante sau pe cele care prezintă lucruri foarte noi la sesiunea de postere, care va fi la rândul său bine reprezentată, şi, în sfârşit, respingându-le pe acelea a căror valoare ştiinţifică nu se ridica la înălţimea unei astfel de manifestări.
   Cea de-a 23-a ediţie a Congresului Mondial IASGO urmează să aibă şi girul Academiei de Ştiinţe Medicale din România, al cărei preşedinte sunteţi. Ce alte proiecte de anvergură aveţi în desfăşurare, în această calitate?
   – Sigur că există un program de manifestări ştiinţifice. În momentul de faţă, Academia de Ştiinţe Medicale are o conducere colectivă, în care responsabilităţile sunt distribuite. Aş spune că, de exemplu, cercetarea ştiinţifică este coordonată de profesorul Eduard Apetrei, iar manifestările ştiinţifice ale Academiei sunt coordonate de profesorul Radu Deac. Există un calendar bogat, pe care îl organizăm fie singuri, ca instituţie cu multe responsabilităţi în domeniul cercetării medicale şi în domeniul medicinii academice în general, dar şi în parteneriat, fie cu Colegiul Medicilor, fie cu unele dintre universităţi. Deci este un amplu calendar de manifestări în care este implicată Academia de Ştiinţe Medicale, şi care, prin prezenţa ei, doreşte să dea girul ştiinţific acelora care merită acest lucru, să valideze rezultatele care merită a fi validate, să contribuie ca atare în mod activ la progresul ştiinţei medicale româneşti.
   În încheiere, un mesaj pentru toţi specialiştii interesaţi de patologia abdominală oncologică.
   – Mesajul este că îi invităm să participe la această manifestare, care sunt convins că va întruni exigenţele lor, sunt convins că vor avea multe de învăţat, iar simplul fapt că vor dobândi idei foarte clare despre standardul actual în oncologia digestivă, în transplantul de ficat, în alte afecţiuni cu care se confruntă direct, în viaţa lor profesională, înseamnă, după mine, un mare câştig. În acelaşi timp, vor avea ocazia să închege sau să reînchege prietenii cu participanţii de peste hotare, care, de fiecare dată când au fost în România, s-au simţit foarte bine, au fost şi sunt în continuare dispuşi să stabilească aici, la noi, colaborări, care pe termen lung să producă rezultate şi la noi în ţară.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.