Accesul greoi al pacienților români la medicamentele inovatoare,
în multe arii terapeutice majore, plasează România în urma multor țări nu numai
din vestul Europei, ci și din regiunea central și est-europeană. Acest lucru
reiese dintr-un studiu realizat în noiembrie a.c. de compania IQVIA
(QuintilesIMS) pentru Asociația Română a Producătorilor Internaționali de
Medicamente (ARPIM). În domenii precum cardiologia, diabetul, unele forme de
cancer sau psihiatria, consumul de medicamente inovatoare este cu 50% mai mic
față de media europeană, care este de 51 de medicamente. În perioada 2013–2016,
din 156 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția europeană a
medicamentului (EMA), doar 20 au fost introduse pe lista medicamentelor
compensate și gratuite din România. Italia, de exemplu, a introdus 86 de
medicamente, Slovenia 52, iar Bulgaria 33.
Studiul a fost prezentat în cadrul conferinței „Trăim viitorul
cu încredere”, privind inovația în medicină, organizată săptămâna trecută de
ARPIM. Radu Rășinar, președintele acestei organizații, spune că progresul
tehnologic al ultimilor ani, care a dus standardul terapeutic european către
produse net superioare ca eficacitate și eficiență, dă dreptul și pacienților
români să aibă acces la ceea ce se numește „gold standard of treatment”, adică
cel mai eficient tratament pentru afecțiunea lor, disponibil pe piață la un
moment dat: „România are acum șansa de a recupera din decalaj, dată fiind
creșterea economică fără precedent. (...) Soluția este cea aplicată de toate
celelalte țări: un parteneriat între autorități, comunitatea medicală, pacienți
și reprezentanții cercetării și ai progresului în medicină”.
Practic, un medicament nou aprobat în România ajunge să fie
introdus pe lista de compensate la 43 de luni de la momentul aprobării, de două
ori mai mult decât în Bulgaria sau Cehia, arată studiul amintit. În Germania,
de pildă, această perioadă este sub o lună, iar în Marea Britanie de patru
luni. De asemenea, în România, 43% din întreaga valoare a pieței farmaceutice
nu este decontată de sistem, potrivit lui Tomasz Kluszczynski, reprezentantul IQVIA:
„Nu este o diferență majoră în comparație cu alte țări, dar (...) nu contează
atât de mult ce cantitate decontăm, ci cât de eficient și ce fel de
tratamente”, spune acesta.
În anul care tocmai se încheie, Agenția americană a produselor
alimentare și a medicamentelor (FDA – Food and Drug Administration) a aprobat
primele două terapii genetice, a declarat dr. Adrian Bot, vicepreședinte și
coordonator în științe translaționale la Kite Pharma, o companie Gilead
Sciences, SUA. Potrivit acestuia, una dintre ele a fost dezvoltată de compania
la care lucrează. Tratamentul acesta acționează asupra celulelor limfocitare,
le schimbă codul genetic, astfel încât să poată identifica celule canceroase în
organism și să le elimine, protejându-le pe cele sănătoase: „Am început să
dezvoltăm această terapie, în primul rând, împotriva cancerelor sanguine, unde
am obținut mai repede demonstrația proof of concept”. În viitorul apropiat,
spune el, există toate premisele ca tratamentul să se dezvolte nu numai în SUA,
ci și în Europa. Compania pe care o reprezintă colaborează deja cu EMA pentru a
face posibil acest lucru.
Conferința organizată de ARPIM a reunit cercetători
internaționali, care au vorbit despre implicațiile inovației în medicină, dar
și reprezentanți ai autorităților, comunității medicale, pacienților și
asociațiilor de business, care au discutat despre potențialele soluții de
reducere a decalajul dintre România și statele europene în ceea ce privește
standardul de tratament.