În
fiecare an, Conferinţa Internaţională ABA dedicată analizei aplicate a
comportamentului este deschisă de un dialog între insituţiile şi persoanele
implicate în schimbarea calităţii vieţii persoanelor cu autism din România.
Anul acesta, prezent la conferinţa de presă, ministrul Nicolae Bănicioiu a
încurajat medicii de familie să ofere prima şansă copiilor cu autism prin
aplicarea testului care ar putea ridica primele semne de întrebare, putând
astfel direcţiona familia către un control la medicul psihiatru pediatru. „Anul
trecut, una din marile discuţii era decontarea screeningului. Acum, contractul
cadru prevede decontarea screening-ului, dar este adevărat că trebuie urmărită
aplicarea lui în cabinete. Totul trebuie început cu screening-ul precoce, acum
există cadrul formal şi sper ca medicii de familie să-l pună în aplicare“, a
spus Ministrul Sănătăţii.
Totodată
cu schimbarea contractului-cadru, copilul diagnostiocat cu autism are parte de
servicii conexe dedicate, inclusiv de kinetoterapie. Prin Hotărârea de guvern
205/2015 de modificare a H.G. 400/2014, publicată la 1 aprilie 2015 în MO, la
serviciile de sănătate conexe actului medical dedicate copilului diagnosticat
cu tulburări din spectrul autist (consiliere psihologică clinică şi
psihodiagnostic, psihoterapia copilului şi familiei, consiliere/intervenţie de
psihopedagogie specială – logoped), se adaugă serviciile de kinetoterapie
individuală, de grup şi pe aparate speciale, la recomandarea medicului cu
specialitatea psihiatrie pediatrică.
Conform
Anexei 8, articolul 3, alin. (2), punctajul aferent serviciilor de sănătate
conexe actului medical care pot fi raportate, pentru unul sau mai mulţi asiguraţi
indiferent de tipul serviciului conex, de medicul de specialitate care le-a
solicitat nu poate depăşi 90 de puncte în medie pe zi, cuvenite celui/celor
care le prestează, reprezentând servicii conexe, cu excepţia medicului de
specialitate psihiatrie pediatrică, pentru care punctajul nu poate depăşi 150
de puncte în medie pe zi.
„Un copil cu autism are nevoie să intre cât
mai repede într-un program personalizat de intervenţie terapeutică. De la 2 la
4 ani, în funcţie de psihodiagnoză, copilul poate face de la 2 la 6 ore pe zi
de terapie. Odată cu decontarea screeningului, ne aşteptăm la o avalanşă de
copii diagnosticaţi şi, prin urmare, la o cerere mare de terapeuţi“, a spus
Daniela Bololoi, psiholog clinician şi preşedintele Asociaţiei Help Autism.
Ramona Gheorghe, medic specialist psihiatru
pediatru, a explicat traseul decontării: „Pentru ca un copil cu tulburare să
fie diagnosticat, este nevoie ca cineva să se îngrijoreze – acesta poate fi părintele,
medicul de familie sau medicul pediatru. Sunt bucuroasă că a fost eleborată
testarea pe baza screeningului, un instrument extrem de uşor de aplicat în
cabinet, astfel încât părintele îngrijorat să fie orientat către medicul
specialist. Elaborarea diagnosticului este o muncă de echipă în care medicul
psihiatru de copii încheie cercul şi pune diagnosticul, dar din această echipă
fac parte şi psihologul clinician care face psihodiagnosticul, şi psihoterapeuţii
care fac recuperarea“.
Dacă Ministerul Sănătăţii aduce de la an la
an îmbunătăţiri legislative şi noi servicii acoperite de Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate şi oferă astfel medicilor posibilitatea unui diagnostic
pus la timp, implicarea ministerelor Educaţiei şi al Muncii ar creşte coerenţa şi
eficienţa programului de intervenţie. Deşi în evidenţele statului există doar
puţin peste 10.000 de copii cu tulburare din spectrul autist, aceştia sunt doar
copiii care au trecut prin Centrul de evaluare complexă şi au fost încadraţi în
sistem. „Unul din 86 de copii are o tulburare din spectrul autist. Dacă aplicăm
incidenţa în autism la populaţia României, ar reieşi că 200.000 de persoane au
TSA. România are mare nevoie să investească în terapeuţi, în pregătirea lor în
ABA – applied behavior analysis“, menţionează Neil Martin, director al
Departamentului de Dezvoltare Internaţională al BACB (Behavior Analyst
Certification Board), singura insitituţie din lume ce acreditează practicieni
ABA. La nivel internaţional există 2.000 de terapeuţi ABA acreditaţi, iar cei
mai mulţi sunt în SUA. „În România sunt 15 specialişti acreditaţi BACB, o garanţie
a profesionalismului în domeniu“, a mai menţionat Neil Martin.
Referitor la cercetările care încearcă să
afle cauzele autismului, Sergiu Paşca, cercetător la Standford University, SUA,
a intrat în direct printr-o video conferinţă şi a deschis cea de-a treia zi a
Conferinţei Internaţionale ABA. El a năruit, unul câte unul, miturile care
înconjoară autismul. „Nu cunoaştem cauza, dar avem dovezi că nu există legătură
între autism şi vaccinuri. În acest moment sunt 100 de gene asociate cu tulburările
din spectrul autismului.“ La multiplele întrebări venite din sală, Sergiu Paşca
a ţinut să atragă atenţia părinţilor şi medicilor asupra irosirii resurselor pe
terapii sau medicamente lipsite de evidenţe ştiinţifice. „Singurul lucru pe
care îl pot face copiii cu TSA este terapia ABA“, a spus tânărul cercetător
român.
De ce ABA? „Analiza aplicată a comportamentului
este singura terapie care a dovedit că are rezultate în recuperare. Dacă un
copil cu TSA intră în terapie ABA până la vârsta de 2 ani, are cu 50% mai multe
şanse de a avea o viaţă independentă. Autismul nu este o tragedie, ignoranţa
este“, punctează Anca Dumitrescu, primul specialist ABA acreditat din România,
preşedinta Asociaţiei de Terapie Comportamentală Aplicată şi coordonatorul ştiinţific
al conferinţei. „Absolut tot ce aplicăm în ABA are la bază dovada ştiinţifică şi
asta diferenţiază ABA“, a menţionat Anca Dumitrescu.
În
lipsa unui program de specializare dedicat ABA în România, absolvenţii de
psihologie, psihopedagogie şi sociologie pot urma un program de acreditat de
BACB. Costurile unui astfel de program sunt însă foarte mari, de până la 4.500
de dolari pentru acreditarea BCBA – board certified behavior analyst. „Am
discutat cu cei doi reprezentanţi veniţi în România şi începând cu sfârşitul
acestui an, terapeuţii români ce doresc să înveţe şi să se acrediteze pe
practica ABA vor putea urma în România cursurile de acreditare. Pentru început,
vom forma o grupă de 20–30 de specialişti care să devină supervizori ABA în
România şi care, la rândul lor, pot forma ulterior specialişti practicieni,
ceea ce numim RBT (Registered Behavior Technician). RBT este persoana direct
responsabilă de implementarea planului de intervenţie pe care îl dezvoltă
coordonatorul echipei (BCBA). Acest tip de acreditare este necesară tuturor
terapeuţilor care oferă servicii copiilor cu tulburare de spectru autist“, a adăugat
Anca Dumitrescu.
Pentru
moment, Conferinţa internaţională ABA organizată de Asociaţia de Terapie
Comportamentală Aplicată şi Asociaţia Help Autism rămâne singura sursă de
formare pentru specialiştii locali. Ediţia de anul viitor va avea loc pe 8, 9 şi
10 aprilie, cei interesaţi pot urmări site-ul www.conferinta-aba.ro de unde pot
descărca şi lucrările susţinute anul acesta, de cinci lectori străini şi peste
20 de specialişti români, printre care şi medicii specialişti de psihiatrie
pediatrică Ramona Gheorghe şi Mădălina Linte-Potoroacă.
