Palatul Parlamentului din Capitală va găzdui,
în premieră pentru România, în perioada 10–13 aprilie a.c., Congresul Asociaţiei Mondiale de Psihiatrie(WPA), eveniment la care „Viaţa
medicală“ este partener media principal. Organizatori: WPA, Asociaţia Română de
Psihiatrie şi Psihoterapie, Societatea Naţională de Medicina Familiei şi Asociaţia
Română de Sănătate Publică şi Management Sanitar, în parteneriat cu Asociaţia
Patronală a Industriei de Software şi Servicii. Despre tematica şi semnificaţia
acestei reuniuni am discutat cu prof.
dr. Eliot Sorel, copreşedinte al comitetului ştiinţific al congresului.
– Pentru prima oară, Congresul Asociaţiei
Mondiale de Psihiatrie va avea loc la Bucureşti. Domnule profesor, care au fost
criteriile alegerii capitalei României?
–
Tradiţia excelentă a medicinii şi ştiinţei, relaţii colegiale excepţionale
între specialiştii români şi cei ai WPA, proiecte de colaborare desfăşurate în
anii precedenţi, capabilitatea organizatorică, precum şi sediile necesare.
Bucureşti este un oraş frumos, iar ospitalitatea şi cultura română nu prea sunt
cunoscute de colegii noştri din lume.
– Consideraţi tema principală a congresului –
integrarea medicinii primare, a sănătăţii mintale şi a sănătăţii publice –
semnificativă pentru România şi ţările din estul Europei?
–
Este o provocare pentru îmbunătăţirea tuturor sistemelor sanitare din lume, nu
numai ale celor din Europa Centrală, de Sud-Est şi Eurasia.
– Există elemente integrative de acest fel
care s-ar putea transfera, din experienţa din SUA, României şi ţărilor din
Europa Centrală şi de Est?
–
Da, desigur. Exemple de acest fel sunt noile modele în curs de dezvoltare,
Collaborative & Integrated Care în contextul Medical Home şi Accountable
Care Organizations, ca şi al noii legi promulgate de preşedintele Obama,
Affordable Care Act. Am realizat o analiză comparativă a acestei legi, proiect
dezvoltat şi prezentat, la Clubul Cosmos din Washington, în colaborare cu dr.
Harvey Fineberg, preşedintele Institutului de Medicină al Academiei de Ştiinţe
a SUA, dr. Karen Davis, preşedinte Commonwealth Fund, New York, dr. David
Satcher, preşedinte Satcher Health Leadership Institute, Atlanta, Georgia şi
dr. Henry Aaron, Institutul Brookings din Washington.
– Aţi
fost, de-a lungul deceniilor de după 1989, constant implicat în dezvoltările
psihiatriei şi sănătăţii mintale din România...
– Îmi face o deosebită plăcere să contribui
la încadrarea patriei natale în Uniunea Europeană şi în alianţa euroatlantică,
în domeniile ştiinţific, educaţional, economic şi cultural. Câteva mostre de
astfel de proiecte au fost „România la Smithsonian“, festival folcloric la
Washington, în 1999; „Psihiatria română în secolul XXI“, volum editat împreună
cu bunul coleg şi prieten prof. dr. Dan Prelipceanu, având contribuţii ştiinţifice
de la majoritatea colegilor de vârf din România, publicat sub egida WPA şi
lansat la Congresul WPA din Florenţa, în 2004; Congresul internaţional „Sănătate
– alimentaţie – bunăstare“, organizat în oraşul meu natal, Fălticeni, la Muzeul
de Artă „Ion Irimescu“, recent renovat.
– În
calitate de copreşedinte al comitetului ştiinţific al congresului, care sunt
cele mai importante subiecte ce vor fi abordate?
– Îi invit pe cititori să viziteze site-ul
congresului: www.wpa2013bucharest.org.
Vor descoperi teme şi proiecte fără precedent, de la geniul uman la sisteme
sanitare, de la sănătatea publică la rolul integrativ al tehnologiei
informatice şi al comunicării, de la prevenţie la tratamente şi de la formare
la politica sănătăţii, cu o paletă de experţi de prestigiu şi colegi de seamă
din peste 40 de ţări ale lumii, precum şi tineri colegi, care vor participa
pentru prima dată la un astfel de eveniment.
– Prof.
dr. Dan Prelipceanu, copreşedinte al comitetul de organizare a congresului, a mărturisit
că includerea problematicii tehnologiei informaţiei şi comunicării în sănătatea mintală vă aparţine şi că aţi ţinut
foarte mult să dezvoltaţi această abordare. De ce? Ce beneficii poate aduce?
– Atuurile tehnologiei informaţiei şi
comunicării sunt operaţionale şi catalitice pentru abordarea fragmentării care
domină sistemele sanitare contemporane şi pentru a realiza noi modele
colaborative şi integrative, eficiente, de performanţă şi de îmbunătăţire a
calităţii şi a accesului la serviciile sanitare atât de necesare indivizilor,
familiilor şi naţiunilor.
– Tendinţele
actuale sunt de adoptare şi aplicare a conceptului de psihiatrie comunitară. Pe
scurt, ce implică el? Se vorbeşte de psihiatrie pentru toţi de către toţi, dar
ce înseamnă concret aceasta?
– Congresul nostru fără precedent prezintă
în ansamblu atât o nouă misiune şi o altă viziune, cât şi o provocare pentru
secolul 21, plecând de la modelul secolului trecut, al specialităţilor şi
specialiştilor, către un nou model colaborativ şi integrativ între medicii de
familie, psihiatrie şi sănătate publică. Ţinta este de a răspunde în mod
creativ şi inovativ provocării bolilor netransmisibile, care domină povara
bolilor globale în toate ţările lumii, fie ele dezvoltate sau în curs de
dezvoltare; de a elabora şi perfecţiona metode noi de cercetare ştiinţifică
integrativă, nu doar a organelor – creier, inimă etc. –, ci şi a sistemelor
sanitare; de a-i implica pe cei mai buni şi talentaţi tineri nu numai în cercetările
medicale ştiinţifice de bază la nivelul individului, ci şi în cele axate pe
aspectele sănătăţii populaţiei, sistemelor sanitare şi politicii sănătăţii, la
nivel local, naţional şi mondial.
– Ce
se aşteaptă de la congresul WPA de la Bucureşti?
– Toate cele mai sus-menţionate sunt
deziderate pentru acest congres, de a juca un rol catalitic, stimulând noile
viziuni şi misiuni ale medicinii şi sănătăţii publice a secolului 21.
.jpg)
