Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Efectul a trei decenii de umilinţe

Viața Medicală
Bianca PÂNZARU vineri, 5 iulie 2019

Delia Smaranda Terţan, medic primar neurologie, profesează de 29 de ani în sistemul medical din România. În acest timp a acumulat multe nemulţumiri privind situaţia medicilor, pacienţilor și spitalelor de la noi.

VM 27, p.15 -1
CARTE DE VIZITĂ:
Medic primar neurolog
Doctor în medicină
53 de ani
Spitalul Clinic CF Oradea
Profesează de 29 de ani
Pasiuni: literatura, muzica rock, folk, rhythm & blues, simfonică
Colecţionează păpuși de porţelan, cărţi poștale, lămpi cu petrol

Medicul a luat în considerare inclusiv posibilitatea de a lucra în străinătate, dar a renunţat la idee, de dragul familiei. Acum crede că a venit vremea să-și încurajeze copilul, viitor medic și el, să se realizeze profesional în străinătate.
Când ar trebui să apelăm la un neurolog?
Vizita la medicul neurolog se impune în situaţii de urgenţă – cefalee acută însoţită sau nu de greaţă, vărsături, tulburări de vedere, distonii focale, instabilitate posturală, parestezii, deficit motor brusc instalat la nivelul membrelor, pareze de nervi cranieni, lumbago acut cu sau fără sindrom radicular, vertij acut, crize de pierdere de cunoștinţă –, dar și când sindroamele de mai sus au caracter trenant sau recurent.
Cum arată timpul liber pentru dv.?
Citesc articole din spectrul neurologiei, homeopatiei, beletristică. Sfârșiturile de săptămână mi le petrec la ţară, ascult muzică. Scriu literatură.
Cum este relaţia dv. cu pacienţii?
Cred că este o relaţie cât se poate de umană, empatică, uneori stresantă, din cauza lipsurilor generate de sistem: „nu merge SIUI”, „nu este medicamentul cutare” etc.
Ce fel de afecţiuni întâlniţi cel mai adesea?
Cel mai frecvent întâlnesc boala Parkinson, epilepsie, demenţă, sindroame cefalalgice în toată varietatea lor, 50% nefiind de natură neurologică.
Vă amintiţi vreun caz dificil?
O asistentă medicală tânără, la vreo 30 de ani, după consultaţii asidue pe la mai experimentaţii confraţi de breaslă, a poposit și prin „meandrele” capacităţilor mele profesionale. După încă o pleiadă de investigaţii – fusese diagnosticată greșit cu leuconevraxită, diagnostic pe care am convins-o să îl uite –, am ajuns la concluzia că... nu are nimic. Fiind vorba despre o parapareză funcţională, pacienta era stresată, așa că am trimis-o la un medic psihiatru celebru. Era o distonie a mersului cu deformare în varus equin.

„De ce”-urile adresate sistemului

Consideraţi că sistemului actual de sănătate din ţara noastră îi pot fi atribuite și merite? Dacă da, care ar fi acestea?
Nu e vorba de merite, ci de anumite aspecte normalizate – plata corespunzătoare a serviciului de gardă, creșterea drepturilor salariale la medici, în cazul meu după aproape trei decenii de umilinţe, extinderea unităţilor de tromboliză, a celor de implementare a terapiei cu duodopa gel intestinal la pacienţii cu boala Parkinson avansaţi.
Dacă v-aţi afla faţă în faţă cu ministrul Sănătăţii, care ar fi întrebările pe care i le-aţi adresa?
Întrebările sunt numeroase, mereu cu răspunsuri politicianiste nefinalizate faptic, dar m-aș încumeta totuși să întreb:
1. De ce SIUI ne terorizează de atâţia ani prin defectare aproape zilnică, care ne irosește timp și energie?
2. De ce meritocraţia, bunul-simţ și profesionalismul nu sunt criterii de eligibilitate în conducerea unităţilor spitalicești?
3. De ce concursurile pentru angajarea tinerilor medici se fac în continuare necinstit, cu comisii locale corupte? Sunt centre universitare medicale noi, mediocre, unde sunt preferaţi absolvenţii lor, nu cei din centrele tradiţionale, consider eu că de 100 de ori mai bine pregătiţi. De ce? Pentru că profesorii autohtoni – creaţi în laboratoarele nepotismului, relaţiilor cu decani – și rectorii de carton vor să demonstreze ce studenţi buni „au creat”.
4. De ce nu este recunoscut în România rezidenţiatul în totalitatea lui făcut în ţări UE? De ce nu se recunoaște specialitatea obţinută acolo?
5. De ce toate competenţele de neurologie se dau doar la București?
6. De ce înscrierea la un astfel de curs pentru a obţine competenţă nu este la fel de accesibilă pentru toţi? Eu am așteptat patru ani pentru cursul de eco-Doppler și încă trei ani pentru cel de EEG.
7. De ce nu ni se recunosc miile de ore de gardă ca vechime în muncă?
8. De ce fiinţează în pierdere atâtea facultăţi de medicină slabe și nu se consolidează cele vechi, tradiţionale? Cu comisii de tinichea locale nu vom obţine în veci un sistem de învăţământ european, nu vom avea tineri medici de top.
9. De ce spitalul meu, de exemplu, aflat sub conducerea Ministerului Transporturilor, arată jalnic? De ce medicii nu au vestiar, cabinet în care să își conceapă actele medico-legale? De ce nu avem aer condiţionat în cabinetul de consultaţie, în camera de gardă?
10. De ce dispar în fiecare lună din farmacii medicamentele strict necesare neurologic?
Cum percep pacienţii problemele din sistemul de sănătate?
Pacientul resimte acut lipsa medicamentelor din spital, programările târzii la specialist, la imagistică. De asemenea, condiţiile de pe secţia de neurologie, despre care pot vorbi eu, sunt execrabile: fără ventilator la 35 de grade Celsius, dușuri defecte, mâncare puţină, scumpă și fără gust.
V-aţi gândit vreodată să profesaţi în străinătate?
M-am gândit deseori. Mi-am pus părinţii și copilul mai presus de ambiţiile mele profesionale. Aș fi fost o egoistă „realizată”. Acum e vremea să îmi las copilul să se desăvârșească profesional în străinătate, probabil în oncologie. După anul V făcut la Leipzig, dorinţa de a învăţa acolo e maximă. Asta mă face să merg mai departe și să cred că noi am fost „chinuiţii nemuririi” lui Victor Papilian.

Etichete: dr. Delia Smaranda Terţan

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.