Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Nu știm să ne organizăm, nu știm să ne apărăm

Viața Medicală
Alexandra NISTOROIU vineri, 20 noiembrie 2015
Dr. Alexandrina Zarecki și-a început cariera ca medic pediatru la Brașov. Își dorise dintotdeauna să trateze copii. După Revoluție, a vrut să se întoarcă acasă, la Reghin.
Aici a găsit un post liber pe neonatologie și s-a specializat lucrând. Acum conduce secția de neonatologie a spitalului din oraș și asigură o parte din gărzile de la pediatrie. E convinsă că și-a ales corect ambele specializări.

 

 

 

 

     – Cum ajută faptul că aveți dublă specializare?
     – Cred că e un mare avantaj, pentru că poți să vezi ce se întâmplă cu copilul și după ce trece de perioada de nou-născut. Și pe mulți dintre copii îi urmăresc și după aceea. Îi văd cum se dezvoltă, cum recuperează partea de probleme apărute în perioada neonatală și ce mai apare în timp. Neonatologia e mai dificilă, pentru că există situațiile de urgență în primele momente după naștere, când trebuie intervenit rapid, cu rezultate foarte bune, de-a dreptul spectaculoase, lucruri pe care le întâlnești mai rar în pediatrie.
     – Ce cazuri rezolvați la Reghin? Ce trimiteți către alte centre?
     – Din fericire, neonatologia s-a dezvoltat foarte mult după Revoluție. Înainte, nu se știa mare lucru la noi în țară, dar după ʼ89 s-au făcut progrese mari, ca zborul de la Pământ la Lună. Mulți copii care n-ar fi avut șanse înainte de ʼ89 acum au fost salvați și chiar au o evoluție foarte frumoasă. Tot în cadrul dezvoltării neonatologiei s-au făcut și protocoale. Nici nu avem voie să ținem anumite patologii care ne depășesc ca nivel de dotare a secției. Mă refer la detresele respiratorii severe la prematuri, care au nevoie de intubare, de ventilație mecanică, lucru care la noi nu e posibil. Mai sunt și alte probleme. Există protocoale prin care transferăm copii, dar tratăm și aici pneumonii congenitale, de aspirație, detrese în forme mai ușoare. Sunt tot felul de patologii pe care reușim să le rezolvăm la nivelul nostru. Ce nu reușim trimitem la Târgu Mureș, avem o colaborare foarte bună cu centrul de acolo.
     – Cum se face transportul?
     – Există unitate de transport neonatal intensiv de la Târgu Mureș, se vine cu salvarea de neonatologie și, după stabilizarea copilului, se transferă. Noi, de regulă, facem un minimum de investigații, punem o linie venoasă, asigurăm confortul termic, oxigenul și apoi copiii sunt duși mai departe la Târgu Mureș.
     – Câte paturi aveți pe secție?
     – La Reghin avem 20 de paturi de nou-născuți și cinci de prematuri. Prematurii gradul I, cei între 2.000 și 2.500 de grame, rămân la noi până își recuperează greutatea, după care pleacă acasă. În rest, avem sugarii eutrofici, care stau patru-cinci zile, iar cei cu probleme – pneumonii, ictere – stau cât e nevoie. Cei care nu ridică probleme severe rămân la noi și îi rezolvăm până la capăt. Încercăm să nu încărcăm foarte tare nici neonatologia de la Mureș, pentru că ei, fiind centru regional, au mult mai multe maternități care dirijează cazurile cu probleme. Unde avem nelămuriri, ținem legătura telefonic cu ei, primim indicații cu ce avem de făcut și, dacă ne depășesc, atunci trimitem.
     – Este o specialitate scumpă neonatologia?
     – Este scumpă, dar în străinătate e foarte importantă. La noi a fost o luptă enormă până să se accepte că și nou-născutul poate să aibă o patologie – și chiar una severă de multe ori. Și are nevoie de investigații și de tratament care câteodată sunt foarte costisitoare.
     – Ce ar trebui rezolvat la nivel național în neonatologie?
     – În primul rând, partea financiară. Încă suntem descoperiți din punctul de vedere al costurilor. Și numărul de medici specialiști pe neonatologie e foarte mic. Și, din păcate, unii aleg să plece. Cauzele le cunoașteți, nu putem să îi învinovățim pe medici că pleacă. Când se va înțelege că într-adevăr medicii ar trebui să rămână și să profeseze în țară, atunci probabil că lucrurile vor lua o întorsătură mai bună.
     – Cum i-ar putea ține sistemul în țară?
     – În primul rând, prin recunoașterea valorii muncii, prin reducerea denigrărilor. Orice pădure are uscături, dar modul în care se prezintă partea medicală la noi lasă foarte mult de dorit. Este adevărat că avem și noi partea noastră de vină, că nu știm să ne organizăm și nu știm să ne apărăm. Și recunoașterea valorii muncii medicului ar trebui să se reflecte și în salarizare. Nu este normal să faci o normă de lucru pe zi și în timpul gărzii să mai faci o normă de lucru, iar norma respectivă să îți fie plătită mai slab decât cea normală de zi cu zi. În condițiile în care în partea de gardă lucrezi și ziua și noaptea, răspunzi de ceea ce faci și primești cu mult mai puțin decât primești pe lucrul normal.
     – Aveți personal suficient la secția de neonatologie?
     – Din fericire, la noi e o situație mai bună, avem personalul acoperit. Conform normării, încă am mai avea nevoie de personal, dar reușim deocamdată să acoperim destul de bine turele, nu ne putem plânge. În alte părți, sunt probleme serioase cu personalul. Noi reușim să acoperim, să dăm și concediile, cred că suntem printre puținii favorizați. După normare, la noi ar mai fi nevoie de unul-doi medici și de trei-patru asistente. Din fericire, avem secția monobloc, deci ușor de supravegheat. Avem două asistente pe tură, avem infirmiere. Suntem doi medici, deci nu rămâne secția descoperită dacă pleacă unul.
     – Există un protocol de intervenție cu colegii obstetricieni, astfel încât să puteți interveni sau evalua mai bine situația încă înainte de naștere?
     – Colaborăm foarte bine cu colegii, aici pe secție. La noi, regula este clară: la nașterile de dimineață participă toată echipa – ginecolog, neonatolog, asistente. După-amiaza, în cazul în care se anticipează probleme, e solicitat medicul de gardă din pediatrie.
     – Cum faceți față stresului profesional?
     – Nu ne gândim! În străinătate se face și consilierea psihologică a medicilor. La noi, dacă iei în calcul o consiliere psihologică, deja se consideră că ai o problemă psihică, se face foarte greu diferențierea. Din câte știu, în altă parte, lucrurile astea se fac tot pe baza unor protocoale. E un sprijin de care am avea și noi nevoie foarte tare. Pentru că, prin munca asta de zi cu zi, cu părți frumoase, dar și cu părți triste, te consumi mult. Te pui în situația părintelui și nu e cea mai plăcută postură câteodată. Ți-e milă și nu ai cum să te implici. Și atunci ai avea nevoie și tu de un pic de ajutor să depășești niște momente. Noi, din păcate, încercăm să ne facem psihoterapie singuri.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.