Planul
managerial 2016–2019, intitulat „O universitate europeană competitivă pentru
2020“, este extrem de ambițios, având la bază reușitele mandatului 2012–2015,
sugestiv intitulat „Pentru un management universitar antreprenorial și profesionalizat“.
În plan, „veniturile crescânde realizate de universitate au fost judicios
investite în cele mai performante facilități educaționale și de cercetare care,
în mod cert, plasează universitatea noastră pe un loc de elită în țară și care,
coroborate cu indicatorii realizați în ultimii doi ani, ar putea califica
universitatea ca eligibilă în multe clasamente internaționale“, precizează prof.
dr. Alexandru Irimie, reales de curând rector al UMF „Iuliu Hațieganu“
Cluj-Napoca, cu 94,88% din voturile exprimate.
–
Care sunt cerințele cărora trebuie să le faceți față?
–
UMF „Iuliu Hațieganu“ se va confrunta în anii următori cu provocări majore,
printre care figurează mediul globalizat într-o dinamică accelerată, creșterea
concurenței pentru atragerea și reținerea celor cu reale aptitudini pentru
actul medical și de cercetare deopotrivă și, nu în ultimul rând,
internaționalizarea educației și a cercetării, proliferarea centrelor de
excelență unde se produce cunoașterea, dezvoltarea cooperării între universități
și mediul socio-economic, creșterea cererii pentru absolvenții de învățământ
superior medical. Am dovedit în vremuri de gravă criză economico-financiară că
știm să soluționăm problemele manageriale și de dezvoltare ale universității
noastre. Prin urmare, ne propunem să abordăm managementul UMF „Iuliu Hațieganu“
atât într-o formulă holistică, cât și într-una integratoare, implicând
comunitatea academică într-un parteneriat real pentru modernizare și
dezvoltare instituțională.
–
Care sunt obiectivele centrale ?
–
Am propus comunității academice un set de obiective centrale: constituirea
învățării continue și mobilității ca o realitate permanentă, îmbunătățirea
calității și eficienței educării și formării, promovarea echității și a
inovării, inclusiv a spiritului antreprenorial la toate nivelurile de educație
și formare profesională. Din această perspectivă ne propunem angajarea fermă și
pentru crearea condițiilor de muncă și de cercetare pentru personalul academic
al universității noastre, pentru sporirea și întărirea statutului profesional
și social al medicului, farmacistului profesor, dar și al studentului viitor
medic sau farmacist. Nu în ultimul rând, atenția ne va fi îndreptată spre
personalul tehnic angajat în universitate, cel care asigură un cadru propice
activității didactice și de cercetare–inovare. Fiecare acțiune în parte are
subpuncte importante. Astfel, la constituirea învățării, a formării continue și
mobilității într-o realitate sunt de reținut încurajarea și stimularea
mobilității studenților și doctoranzilor și a cadrelor didactice, aplicarea
eficientă a principiilor Cartei Europene a calității pentru mobilitate,
extinderea graduală a politicii de mobilitate, astfel încât perioadele de învățare în alte țări să devină
regulă și nu doar excepție (…). Îmbunătățirea calității și eficienței educației
înseamnă elaborarea de prognoze de piață privind necesarul de competențe,
redefinirea principalelor atribuții ale personalului didactic, în calitate de
creator și furnizor de cunoaștere, dezvoltator de resurse, strategist și
planificator, evaluator, model profesional și social, utilizarea eficientă și
durabilă a resurselor publice și private, dezvoltarea inițiativelor de cercetare în comun, interdisciplinare și
transdisciplinare de coordonare a politicilor și direcțiilor de cercetare (…).
Promovarea echității o vedem realizabilă prin promovarea competențelor
interculturale, a valorilor democratice și a luptei împotriva tuturor formelor
de discriminare, introducerea formării de deprinderi și competențe în vederea
reducerii inegalităților în materie de sănătate, creșterea implicării
studenților în procesele de decizie și elaborare a politicilor instituționale
(…), creativitatea și inovarea prin garantarea funcționării performante a
triunghiului cunoașterii (educație, cercetare, inovare), prin îmbunătățirea structurilor și proceselor de
formare în stagiul doctoral, asigurarea aptitudinilor și competențelor pe piața
muncii, nu în ultimul rând.
–
UMF „Iuliu Hațieganu“ Cluj-Napoca este un brand de prestigiu.
–
Da, așa este, universitatea noastră este la ora actuală un brand valoros și
credibil în lumea academică și medicală, dar și în percepția socială generală
din țară. UMF „Iuliu Hațieganu“ s-a validat și se validează cu fiecare zi ca
brand și în comunitatea medicală științifică europeană și nu numai, lucru care
se datorează muncii personalului nostru academic, prestigiului profesional de
care se bucură multe cadre didactice, studenți, doctoranzi.
–
Care este estimarea efectelor în acest caz?
–
Dezvoltarea durabilă a universității noastre generează creșterea excelenței în
cercetare și predare, deschiderea universității spre competiția globală și
creșterea atractivității sale internaționale, ocuparea unei poziții în
categoria de elită în universitate a celor mai talentați tineri pentru
activitățile educaționale și de cercetare, poziționarea brandului care este UMF
„Iuliu Hațieganu“ pe piața educațională, a cercetării și a serviciilor publice.
–
Putem nuanța ideea de strategie europeană „Educație și formare 2020“?
–
Strategia definește obiectivele pe termen lung ale politicilor de educație și
formare, convertirea învățării continue și mobilității în realitate, promovarea
echității, stimularea creativității (…). Această proiecție de modernizare a
învățământului superior european, la care ne-am asociat și noi, stabilește
cinci priorități-cheie: creșterea numărului de absolvenți de învățământ
superior, îmbunătățirea calității și relevanței predării și învățării,
promovarea mobilității studenților și a personalului academic și cooperarea
transfrontalieră, consolidarea triunghiului cunoașterii, care conectează
educația cu cercetarea și inovarea, crearea unor mecanisme eficiente de
management și finanțare pentru învățământul superior.
–
Să atingem un punct sensibil, cel al politicilor de sănătate.
–
Rolul comunității academice a universității noastre se va evidenția pregnant în
anii următori, motivele fiind următoarele: menținerea unei populații sănătoase
și active mai mult timp, cu impact pozitiv asupra productivității și
competitivității, crearea locurilor de muncă, deoarece absoarbe unul din
zece lucrători calificați, inovarea
poate ajuta la a face sectorul medical mai durabil și a găsi noi soluții pentru
condițiile de sănătate. Tranziția spre o economie inteligentă și durabilă
trebuie să se bazeze pe inovație, pe o investiție de cel puțin 3% din PIB
pentru cercetare și inovare. În realitate, în România, un asemenea obiectiv s-a
dovedit a fi prea mare, așa că țara noastră a stabilit doar 2% din PIB, la
orizontul anului 2020. Migrarea creierelor, inclusiv în sectorul
medico-sanitar, este o altă mare problemă a României, atâta timp cât o parte a
forței de muncă calificate preferă să lucreze peste hotare, fie pe piața UE,
fie pe alte piețe internaționale.