Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Adrenalina și prognosticul neurologic în stopul cardiac

Viața Medicală
Dr. Otilia REGUȘ-SESERMAN vineri, 27 iulie 2018
Administrarea adrenalinei la pacienții cu stop cardiac apărut în afara spitalului crește supraviețuirea la 30 de zile, dar nu îmbunătățește prognosticul neurologic, aflăm dintr-un studiu publicat săptămâna trecută în New England Journal of Medicine (NEJM). Studiul realizat de cercetătorii britanici a adus noi date în privința beneficiilor intens disputate ale adrenalinei la acești pacienți. Analiza a inclus 8.014 pacienți cu stop cardiac apărut în afara spitalului, cărora li s-a administrat adrenalină (4.015 pacienți) sau placebo (3.999 de pacienți), pe lângă celelalte proceduri clasice aplicate în resuscitarea cardio-pulmonară; 130 de pacienți (3,2%) din cei cărora li s-a administrat adrenalină și 94 (2,4%) din cei care au primit placebo au supraviețuit la 30 de zile, diferența fiind semnificativă statistic (p=0,02). Administrarea de adrenalină a dus la reluarea mai rapidă a circulației spontane. Nu la fel de mare a fost și diferența în ceea ce privește consecințele neurologice la cele două grupuri de pacienți. Un rezultat bun neurologic s-a întâlnit, la externare, la 87 (2,2%) din 4.007 pacienți care au primit adrenalină și la 74 (1,9%) din 3.994 de pacienți care au primit placebo. Din contră, la momentul externării, o stare neurologică alterată (un scor Rankin de 4 sau 5) s-a întâlnit la 31% din pacienții care au primit adrenalină și la doar 17,8% din cei care au primit placebo (fig. 3). Conform studiilor citate în analiza din NEJM, beneficiile administrării adrenalinei în stopul cardiac constau în creșterea tensiunii diastolice în urma vasoconstricției arteriolelor (prin efect alfa-adrenergic), ceea ce duce la creșterea fluxului coronarian și crește șansele reluării spontane a circulației. Totuși, adrenalina are și unele efecte negative în resuscitare, cum ar fi activarea plachetară în urma stimulării alfa-adrenergice (care stimulează formarea de microtromboze inclusiv la nivel cerebral), aritmiile apărute prin mecanism beta-adrenergic și creșterea necesarului de oxigen și a riscului de stop cardiac recurent. Oricum, creierul în sine este un organ care nu se recuperează bine după ischemie și reperfuzie, o altă explicație pentru prognosticul neurologic nefavorabil chiar și după reluarea circulației spontane în urma administrării de adrenalină. Până în prezent, au fost demonstrate rate mai mari de reluare a circulației spontane la administrarea adrenalinei în doze mari, dar același prognostic neurologic ca în cazul administrării de adrenalină în doze mici. De asemenea, adrenalina în doze mari a fost asociată cu o disfuncție miocardică mai severă decât la doze mici, astfel că dozele mari au fost contraindicate în resuscitare.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.