Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Noutăți în cercetare

Viața Medicală
Dr. A. M. luni, 30 mai 2016

Ticagrelorul nu este superior aspirinei

 

     Ca de fiecare dată în preajma marilor congrese, principalele reviste științifice ale lumii s-au grăbit zilele acestea să publice rezultatele câtorva studii clinice importante, așteptate cu mare interes de comunitatea medicală. A doua conferință a Organizației europene de stroke (ESO), desfășurată între 10 și 12 mai la Barcelona, a fost cadrul în care au fost anunțate rezultatele studiului SOCRATES (acute Stroke Or transient isChaemic attack tReated with Aspirin or Ticagrelor and patient outcomES), simultan cu publicarea1 acestora în prestigiosul New England Journal of Medicine. Studiul a plecat de la ipoteza că ticagrelorul (un agent antiplachetar potent, care se leagă reversibil de receptorul plachetar P2Y12, pe care îl inhibă, având astfel o acțiune directă, spre deosebire de clopidogrel, un alt agent antiplachetar, care depinde de activarea metabolică, variabilă și influențată genetic) ar putea fi mai eficient decât banala aspirină pentru prevenția accidentelor vasculare cerebrale recurente și a evenimentelor cardiovasculare la pacienții cu ischemie cerebrală acută (AVC constituit sau atac ischemic tranzitoriu). Au colaborat nu mai puțin de 674 de centre din 33 de țări din întreaga lume, printre care și România – cu centre din București, Iași, Oradea, Sibiu, Timișoara și Târgu Mureș (conform portalului ClinicalTrials.gov). Echipa românească de investigatori a fost condusă de profesorul Ovidiu Băjenaru (membru în steering committee) și i-a inclus pe Cristina Panea, Mihaela Simu, Rodica Bălașa, Iulian Cuciureanu, Bogdan Popescu, Monica Sabău și Corina Roman-Filip.
     Au fost incluși în studiu 13.199 de pacienți cu AVC ischemic non-sever sau cu AIT cu risc înalt, care nu au primit tromboliză și nu au fost considerați la risc de AVC cardioembolic, fiind împărțiți, la 24 de ore de la debutul simptomelor, fie în grupul care a primit ticagrelor (180 mg doză de încărcare în ziua 1, apoi 90 mg × 2/zi în zilele 2–90), fie în grupul care a primit aspirină (300 mg în ziua 1, apoi 100 mg/zi în zilele 2–90). Principalul parametru urmărit a fost timpul până la apariția AVC, a infarctului miocardic sau a decesului, în primele trei luni de la accidentul ischemic inițial. Deși au existat diferențe între rezultatele celor două grupuri, acestea nu au fost semnificative. Astfel, evenimentele cercetate au apărut la 442 de pacienți din cei 6.589 din primul grup (6,7%) și la 497 de pacienți din cei 6.610 din al doilea grup (7,5%) (95%CI 0,78–1,01, p = 0,07). AVC ischemic a apărut la 5,8% din pacienții tratați cu ticagrelor, respectiv la 6,7% din cei care au primit aspirină. Hemoragii majore au apărut la 0,5% din pacienții din primul grup și la 0,6% din cel de-al doilea (0,2 vs. 0,3% hemoragii intracraniene și 0,1 vs. 0,1% hemoragii fatale).
     Concluzia studiului este simplă: la pacienții cu AVC sau AIT, ticagrelorul nu este mai bun decât aspirina pentru reducerea apariției AVC, a infarctului miocardic sau a decesului în primele trei luni de la evenimentul ischemic inițial.

 

AVC și evoluția tensiunii arteriale

 

     Un al doilea articol lansat cu ocazia conferinței ESO, la care ne vom referi la această rubrică, a apărut2 în Hypertension, revistă publicată de American Heart Association. În acest caz este vorba de prelucrarea unor date din studiul prospectiv Rotterdam, inițiat în 1990. La 6.745 de participanți (60% femei) cu vârste cuprinse între 55 și 106 ani, s-a urmărit evoluția tensiunii arteriale sistolice de-a lungul timpului și pe baza acesteia s-a încercat definirea riscului de AVC. Au fost identificate patru clase: 1 – caracterizată prin TA crescând gradual de la 120 la 160 mm Hg în cinci decenii; 2 – TA similară la vârstă medie, dar cu o creștere abruptă ulterior (de la 120 la 200 mm Hg); 3 – TA moderată la vârsta medie (140 mm Hg); 4 – TA crescută la vârstă medie (160 mm Hg) (fig. 1).
Fig. 1 – Traiectoriile tensiunii arteriale, riscului de AVC și altor cauze de deces de-a lungul vieții. A: Traiectoriile celor patru clase de evoluție a TA; B: Incidența cumulativă a AVC specifică fiecărei clase; C: Incidența deceselor prin alte cauze decât AVC specifică fiecărei clase
© Portegies ML et al.
 
     Evaluarea traiectoriilor TAs permite, după cum afirmă autorii, o înțelegere mai nuanțată a asocierilor dintre TA, AVC și mortalitate. În mod special TA crescută și modelul cu creștere abruptă se asociază cu un risc crescut de AVC și deces, în vreme ce TA moderată se corelează doar cu o creștere a riscului de AVC.

 

Pe pielea altora

 

     Poate părea ușor frivol faptul că Nature Materials publică un studiu3 despre un material ale cărui aplicații vor fi în primul rând cosmetice, dar, într-o realitate în care un candidat cu șanse să devină președintele SUA este mândru de peruca pe care o poartă, este clar loc (a se citi piață) și pentru o piele mai tânără, fie ea și sintetică. XPL este un polimer care imită proprietățile pielii normale, dar poate să fie modelat să aibă parametrii doriți (elasticitate, contractilitate, adeziune, rezistență la tracțiune și ocluzivitate) și poate fi aplicat rapid, pe piele, fără a necesita activare termică sau luminoasă.
     Studiul, publicat de un grup din Cambridge (Massachusetts), a inclus și o examinare a proprietăților prototipului pe un mic grup de subiecți umani. S-a observat astfel că XPL rezistă la elongații de peste 250%, dar că la solicitări asemănătoare cu cele aplicate obișnuit pielii (sub 40%) imită proprietățile acesteia (fig. 2). Efectul aplicării polimerului nu este doar cosmetic, cercetătorii sperând că acesta ar putea fi o soluție pentru cazurile în care pielea își pierde funcția de barieră (leziuni diverse), dar și pentru administrarea locală a unor medicamente.
Fig. 2 – Capturi video arătând rezultatele unui test în care XPL a fost aplicat pe partea dreaptă a feței. A: Înainte de test; B: În timpul unei ciupituri ușoare; C: Imediat după ciupitură; D: La trei secunde după ciupitură
© Yu B et al.
 

 

Bacterii cu lipici

 

     Mucoasele care căptușesc nazofaringele, tractul digestiv și tractul urogenital constituie adesea porți de intrare pentru infecțiile bacteriene, atunci când patogenii ajung în contact cu suprafețele respective și depășesc mecanismele locale de apărare. Dar cum reușesc bacteriile să evite exfolierea (fig. 3), proces de apărare declanșat odată cu intrarea în contact a bacteriei cu stratul superficial al mucoasei? Răspunsul vine dintr-un studiu4 apărut joi (12 mai) în PLoS Pathogens, care demonstrează că mecanismul implică receptorii CEACAM de pe celulele gazdei. Agenți patogeni diferiți au dezvoltat o serie de proteine, care, deși neînrudite de la o specie bacteriană la alta, acționează similar, legându-se de receptorii CEACAM. Astfel se declanșează un mecanism intracelular de semnalizare, care crește aderența celulei infectate la structura subiacentă și blochează exfolierea.
Fig. 3 – După ce se produce infecția bacteriană (roșu), stratul superficial al mucoasei se desprinde
© P. Muenzner-Voigt, C. Hentschel
 
1. Johnston SC et al. Ticagrelor versus aspirin in acute stroke or transient ischemic attack. N Engl J Med. 2016 May 10

2. Portegies ML et al. Mid- to late-life trajectories of blood pressure and the risk of stroke: the Rotterdam study. Hypertension. 2016 May 9

3. Yu B et al. An elastic second skin. Nat Mater. 2016 May 9

4. Muenzner P et al. Uropathogenic E.coli exploit CEA to promote colonization of the urogenital tract mucosa. PLoS Pathog. 2016 May 12

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 199 de lei
  • Digital – 149 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC