Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Noutăți în cercetare

Viața Medicală
Dr. Aurel F. MARIN miercuri, 19 iulie 2017
Marker imagistic pentru inflamația coronariană

 

 Un studiu1 publicat miercuri (12 iulie) în Science Translational Medicine descrie o metodă imagistică ingenioasă prin care ar putea fi detectată precoce inflamația vaselor coronariene, o caracteristică importantă a procesului de aterogeneză, dar și a plăcilor aterosclerotice vulnerabile, a căror ruptură duce la evenimente cardiovasculare majore, precum sindroamele coronariene acute sau accidentele vasculare cerebrale ischemice acute. Testele actuale de inflamație dozează biomarkeri serici (proteina C reactivă) nespecifici pentru vasele coronariene sau pentru procesul de aterogeneză și nu pot identifica plăcile aterosclerotice vulnerabile. Singurul biomarker imagistic neinvaziv cu valoare prognostică pentru prevenția primară este scorul de calciu coronarian, însă acesta descrie modificări structurale ireversibile ale peretelui vascular și nu poate fi modificat prin administrarea, de pildă, de statine, medicamente care reduc riscul cardiovascular.
Un grup cu cercetători de la Oxford și din Atena a plecat însă de la o ipoteză interesantă, anume că inflamația vasculară ar putea fi cuantificată prin evaluarea modificărilor pe care le induce la nivelul țesutului adipos perivascular. Astfel, vasele inflamate eliberează citokine care împiedică acumularea de lipide în țesutul gras perivascular, după cum au demonstrat-o studiile in vitro, ex vivo șiin vivo. Mai departe, grupul de cercetători a dezvoltat o metodă de analiză angio-CT tridimensională a țesutului perivascular, utilizând în acest scop piese anatomice rezecate de la 453 de pacienți care au urmat diverse proceduri operatorii cardiace și corelând patologia tisulară cu imagistica CT existentă. Astfel, a fost descris un parametru imagistic nou, denumit indice CT de atenuare a grăsimii (FAI), utilizat pentru a descrie mărimea și conținutul în lipide al adipocitelor. Noul parametru a fost apoi validat pe un lot de 40 de pacienți, la care s-a realizat și imagistica (mult mai costisitoare) PET-CT. Studiul a continuat pe o cohortă de 273 de pacienți, la care FAI în vecinătatea arterelor coronare a reușit să identifice precoce in vivo cazurile de boală coronariană cu expresie subclinică, precum și modificările dinamice produse la nivelul țesutului adipos perivascular ca urmare a variațiilor inflamației vasculare. Mai mult, au fost identificate astfel și plăcile aterosclerotice vulnerabile, inflamate.
  Metoda descrisă de studiul citat se bazează pe proaspăt demonstratul efect paracrin exercitat de vase asupra țesutului gras din vecinătate. Metoda ar putea fi, mai departe, implementată în practica clinică, pentru a detecta plăcile aterosclerotice instabile, dar va fi nevoie de realizarea unor studii prospective în acest sens.

 

De două ori mai multe erori

 

     Erorile de medicație produse în afara unei unități medicale au devenit de două ori mai frecvente de la începutul acestui secol până în prezent. Cel puțin aceasta este situația din SUA, conform unui studiu2 publicat luni (10 iulie) în Clinical Toxicology. Rata totală a incidentelor de medicație înregistrate în sistemul american de otrăviri și intoxicări a fost de 1,73 la o sută de mii de locuitori, totalizând peste 67.000 în doisprezece ani. Majoritatea covârșitoare a cazurilor au avut efecte moderate (93,5%), cele ușoare neajungând să fie raportate. S-au înregistrat însă și efecte majore (5,8% din cazuri) și chiar și decese (0,6%).
     Cele mai frecvente erori de medicație produse în afara unităților medicale au constat în administrarea unei doze incorecte, administrarea unei alte medicații decât cea recomandată și administrarea de două ori a aceleiași doze. Medicamentele cel mai frecvent implicate au fost cele cardiovasculare (20,6% din cazuri) – betablocante, antagoniști de calciu, clonidină, urmate de analgezice (12%) – cel mai frecvent opioide sau paracetamol și hormoni sau antagoniști hormonali (11%) – insulină, sulfoniluree.
     Concluzia studiului, în condițiile în care rata incidentelor legate de administrarea medicației în afara spitalului a crescut semnificativ în doar un deceniu, este că sunt necesare eforturi suplimentare de educație a populației în privința urmării tratamentului medicamentos în afara unităților medicale.

 

Programul prelungit și fibrilația atrială

 

     Plecând de la observația că persoanele care muncesc după un program prelungit se află la un risc crescut de accidente vasculare cerebrale, membrii consorțiului IPD-Work (Individual-Participant-Data Meta-analysis in Working Populations) au analizat datele înregistrate de la peste 85.000 de persoane, pentru a verifica dacă există vreo legătură între programul prelungit și fibrilația atrială, cea mai frecventă cauză de accidente vasculare cerebrale. Rezultatele au fost publicate3 astăzi, 14 iulie, în principala revistă a Societății europene de cardiologie, European Heart Journal.
     Persoanele cuprinse în studiu aveau vârsta medie de 43,4 ani și niciun istoric de fibrilație atrială. Programul de lucru a fost înregistrat pentru perioada inițială de includere în studiu (1991–2004) și, în cazurile în care a fost diagnosticată fibrilația atrială, s-a continuat cu o perioadă de urmărire medie de zece ani. Au fost identificate 1.061 de cazuri de fibrilație atrială (incidența cumulativă pe zece ani de 12,4 la o mie de persoane). În cazul persoanelor cu program prelungit (peste 55 de ore pe săptămână), riscul de fibrilație atrială a fost de 1,4 ori mai mare decât la cei cu program normal (35–40 de ore).
     Editorialul4 care comentează rezultatele studiului atrage atenția asupra limitărilor inerente pe care o astfel de cercetare le are: datele au fost colectate de-a lungul unui număr mare de ani, perioadă în care programul de lucru documentat inițial s-ar fi putut schimba de mai multe ori; apoi, e vorba de o metaanaliză a mai multor studii realizate după metodologii diferite, pe populații eterogene. În fine, deși corelația e foarte clară și rămâne semnificativă după diverse ajustări, ea nu exprimă neapărat o relație de cauzalitate și este mai slabă, de pildă, decât corelația fibrilației atriale cu fumatul (risc relativ 1,42 vs. 2,05). Nu în ultimul rând, deși observația unei eventuale legături între programul de lucru prelungit și fibrilația atrială pare foarte plauzibilă, trebuie găsit și un mecanism fiziopatologic care să explice o posibilă relație de cauzalitate și, de ce nu, să indice o eventuală direcție de intervenție.
1. Antonopoulos AS et al. Detecting human coronary inflammation by imaging perivascular fat. Sci Transl Med. 2017 Jul 12;9(398):eaal2658

2. Hodges NL et al. Non-health care facility medication errors resulting in serious medical outcomes. Clin Toxicol (Phila). 2017 Jul 10:1-8

3. Kivimäki M et al. Long working hours as a risk factor for atrial fibrillation: a multi-cohort study. Eur Heart J. 2017 Jul 14

4. Mahmoodi BK, Boersma LV. Do long working hours predispose to atrial fibrillation? Eur Heart J. 2017 Jul 14

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.