Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Reportaje

Dezastrul arhitectonic din clinicile universitare clujene

     Promoția 1980 a Institutului de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca, secția Medicină generală, din care fac parte, a avut privilegiul de a învăța de la nume importante ale acelor vremuri, somități precum profesorii Roman Vlaicu, Octavian Fodor, Crișan Mircioiu, Ion Albu, Barbu Cuparencu, Ion Baciu, George Gicu Ionescu și Gheorghe Benga, veritabile exemple de urmat în viața medicală începută în acel an. Aceștia ne-au oferit o educație medicală de excepție, lucru pe care l-am apreciat ori de câte ori am fost confruntați cu situații limită în practica medicală.
     Amintind cuvintele profesorului Christian De Duve – laureat al Premiului Nobel pentru medicină în 1974 împreună cu profesorul George Emil Palade – oricine ar avea posibilitatea ar trebui să-și poată aleage părinții și profesorii. Noi am avut ocazia de a ne alege profesorii, alegând să studiem medicina la facultatea din Cluj-Napoca.
     Facultatea de Medicină și Farmacie înființată sub acest nume în anul 1948 este continuatoarea Facultății românești de Medicină înființate de profesorul Iuliu Hațieganu. Istoria clinicilor universitare începe mai devreme, în 1886.
     Începutul a fost „Complexul de jos“, care includea clădirea Anatomiei și Institutul de Fiziologie și Igienă, urmat de complexul Clinicii de Ginecologie, Interne și de Chirurgie. Au urmat clinicile dedicate bolilor de piele și de ochi. „Complexul de sus“ a inclus ulterior clinicile de Neurologie și Psihiatrie, precum și Clinica de Neurochirurgie.
     În aceste clinici, promoția noastră a petrecut șase ani de formare profesională, clinici ai căror șefi de catedră sunt, de câțiva ani, chiar unii dintre colegii noștri. Celelalte clinici sunt conduse de absolvenții altor promoții ale IMF Cluj-Napoca. Aceștia au reușit să își depășească profesorii prin muncă asiduă și talent și au ajuns să fie aleși în poziții profesionale ce încununează orice profesie medicală.
     Cu ocazia aniversărilor de 25, 30 și 35 de ani, am vizitat toate clădirile și amfiteatrele clinicilor în care am fost student în perioada 1974–1980, și am constatat de fiecare dată, cu mare tristețe, degradarea continuă a acestora. Banii mulți încasați din taxele studenților străini care vin la Cluj-Napoca nu au contribuit cu nimic la oprirea degradării lăcașului, starea acestuia fiind deplorabilă.
     Clinicile universitare nu aparțin Universității de Medicină, ci orașului sau județului, depășit de această responsabilitate majoră. Cine nu crede ce descriu este invitat, doar în câteva cuvinte și imagini, la o plimbare acolo, ca să constate singur dezastrul produs în ultimii 25 de ani de „libertate“ și „furt organizat“ din programele de investiție. Privind o poză din internet a Clinicii de Chirurgie sau Ginecologie de acum 100 de ani, poate oricine să constate dezastrul și lipsa grijii actualilor profesori șefi de catedră, dezastru care este similar și celorlalte centre universitare din țară.
    Inscripția cu numele clădirii Anatomiei nu a fost menținută în acești 25 de ani, iar situația clinicilor de Dermatologie, Oftalmologie, Neurologie, Radiologie și  Medicină nucleară este incredibil de precară. Ne întrebăm cu ce încredere trece pragul unei asemenea clinici un pacient în căutarea vindecării.
     Catedrele de Fiziopatologie, Fiziologie și Biofizică se găsesc în aceeași situație, astfel ca odată trecut pragul intrării, îți este greu de crezut că te afli în acel univers profesional. Deși nu poate întruchipa o reclamă bună niciunui student străin ori român, rezultatele obținute de cei mai buni dintre ei, spre bucuria noastră, confirmă încă o dată calitatea școlii medicale clujene. Îmi exprim mirarea cum de colegii mei, actuali șefi de clinică, tolerează această situație și fac atât de puțin pentru locul care ar trebui să le încununeze munca.
    Starea celui mai important amfiteatru, care poartă numele profesorului Ion Goia, din cadrul Clinicii de Medicină internă (Medicală II), în așa-numitul „Palat al clinicilor universitare“ inaugurat în 1938, era deplorabilă. Grupul sanitar – dezolant. Coridoarele de asemenea. Singurul loc mai luminos de pe pereții amfiteatrului era locul unde, în perioada 1974–1989, era chipul lui Nicolae Ceaușescu.
     În urmă cu cinci ani am propus să fie repus acel tablou, lucru care astăzi nu ar deranja pe nimeni, pentru că a avut meritul ca, în acei ani, clinicile să fie mai bine întreținute decât acum. Fondurile Europene au fost deturnate de aleșii și de reprezentanții noștri politici, însă și noi, medicii ori „șefii de catedră“, suntem răspunzători. Banii furați trebuie să fie recuperați din „averile aleșilor“. În 25 de ani de libertate, toți președinții, indiferent de nume (iliești-, băsești-, constantinești-), ori toți premierii ce nici nu merită numiți, nu au făcut nimic pentru a preveni plecarea medicilor crescuți cu atâtea eforturi și speranță de a avea grijă de „sănătatea poporului“, lucrul cel mai de preț al oricărei națiuni. Plecarea a 20.000 de medici și a 30.000 de cadre medicale în acești ani va lăsa o urmă imposibil de reparat. Schimbarea miniștrilor sănătații cu o frecvență nemaiîntâlnită a arătat că nu avem pe cine să ne bazăm pentru a îndrepta situația existentă, indiferent de culoarea lui politică.
     Odată plecați medicii, sigur au plecat și posibilii viitori profesori universitari și specialiști de renume, atât de necesari țării noastre. Acest exod de inteligență face să se ivească la orizont o nouă criză, respectiv lipsa cadrelor din clinicile universitare. Redresarea situației medicinii românești nu poate fi rezolvată de politicieni, ci doar de medicii încă rămași în țară, mulți dintre ei extrem de motivați de a reface renumele medicinii românești.
     Pentru toate aceste fapte mârșave, cineva trebuie să fie tras la răspundere, însă cei care sigur vor plăti sunt studenții și pacienții, care nu au nicio vină, în timp ce vinovații vor pleca pentru tratament la Viena, Paris sau chiar la Istanbul. Drum bun!
 
 
Acoperișul „urgenței“ care a ocupat spațiul verde dintre Chirurgie I și Medicală I (spațiul verde cu pomi și flori din imaginea de mai sus). Arhitectului și celui ce a aprobat un asemenea „monstru arhitectonic“ ar trebui  să le fie luate diplomele și date amenzi pentru distrugerea unui complex arhitectonic clinic unic în țara noastră
Clinica Chirurgie I în anul 1907
Clinica Chirurgie I în anul 2015
Locul cu pietriș pe care stă mașina albă marchează spațiul unde era bustul profesorului care a înființat Școala de chirurgie din Transilvania în 1918: doctorul Iacob Iacobovici
Templul „ANATOMIEI“ azi
Fațada Catedrei de fiziopatologie
Intrarea în Clinica de radiologie
Intrarea la catedra de Biofizică și amfiteatrul „Profesor Grigore Benetato“
Probabil din timpul profesorului Ion Cărpinișan (1960)
Ușa de intrare a „PROFESORULUI“ în anul 2015
 
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.