Într-un studiu bazat pe învățare automată (machine learning), experții au putut să identifice patru subtipuri distincte de long COVID.
Sistemul dezvoltat de o companie din Oxford reduce cu peste o oră stabilirea diagnosticului, în caz de AVC, şi permite alegerea rapidă a celui mai potrivit tratament.
Volumul a fost coordonat de academicianul Constantin Ionescu-Târgovişte, preşedintele Asociaţiei Medicale Române, şi de Grigore Iuga, directorul de relaţii publice al Asociaţiei Medicale Române.
Fiind sfârșit de an, am să trec în revistă principalele provocări aduse de 2022 în Sănătate. Ordinea respectă întrucâtva cronologia evenimentelor și stă, ca de obicei, sub triada: cele bune, cele rele, cele urâte.
Am stat de vorbă toamna aceasta cu Lavinica Mitu, autoarea volumului de proză scurtă „Bărbatul fără cap”, apărut în 2022 la editura Polirom. Ce reprezintă scrisul în viața ei și cât de mult a ajutat-o în perioada în care s-a luptat cu depresia postnatală aflăm din acest articol.
Aproximativ 40% dintre bolnavii cu COVID-19 manifestă SDRA, iar o treime dintre aceștia pot dezvolta ulterior anomalii fibrotice.
Potrivit unui studiu recent, postul intermitent nu este întotdeauna sănătos, iar acest regim ar putea duce la tulburări în privința mâncatului.
Depresia postnatală nu ţine cont de educaţia, locul de muncă sau situaţia materială a femeii, afirmă scriitoarea Lavinica Mitu. Acest tip de tulburare ţine cont doar de faptul că ești femeie și că ai devenit mamă.
„Trebuie să am curajul să fiu EU indiferent cât pare de greu!”, spune șef lucr. dr. Gabriela Mihăilescu. Pentru ea, „nu există nu se poate”, cea mai mare satisfacţie a sa fiind datoria îndeplinită.
„Trebuie să ne preocupăm să investim în sănătatea fizică şi mentală a lucrătorilor noştri”, a declarat consilierul prezidențial Diana Păun.
Recuperarea cardiovasculară după un infarct miocardic e componenta majoră ce poate îmbunătăţi prognosticul pacientului, de aceea trebuie crescut gradul de conştientizare privind această intervenţie.
Societăţi profesionale din diferite domenii medicale din România și din străinătate, în parteneriat cu Asociaţia Universităţilor de Medicină și Farmacie din România, și-au dat mâna pentru a crea Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare.
Un studiu recent a scos la iveală că există un risc crescut de a dezvolta demență la doi ani după infecția cu SARS-CoV-2, virusul care cauzează COVID-19.
Un studiu de mari dimensiuni a găsit o corelație între long COVID și căderea părului, precum și între această infecție și libidoul redus.
Managerul Institutului „Marius Nasta”, Beatrice Mahler, consideră că este suprinzător modul în care sindromul post-COVID apare la pacienţii care au avut forme uşoare de boală.
Luna aceasta puteți viziona atât drame, cât și comedii, difuzate de Warner TV în premieră.
Un expert din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) spune că, cu cât o persoană face de mai multe ori COVID-19, cu atât are un risc mai mare de a dezvolta sindromul „long COVID”.
Studiile recente arată că femeile au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta „long COVID”, în comparație cu bărbații.
Specialiștii au ajuns la concluzia că o infecţie severă cu SARS-CoV-2 afectează funcţia tiroidiană prin mai multe mecanisme, potrivit unui studiu efectuat de cercetători din Italia.
Apariţia și confruntarea cu diferitele forme de manifestare a bolii COVID-19 au generat situaţii dramatice, de tip „tsunami”, ce continuă să tulbure „liniștea” în agora medicală de pretutindeni.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe